Statul a pus la bătaie două scheme de ajutoare pentru cumpărarea de locuinţe. Nici una nu a ajutat însă prea mulţi români să se mute în casă nouă. În ciuda cererii mari de locuinţe şi a preţurilor în creştere, suma alocată de la buget în întreaga perioadă 2005-2008 nu a depăşit 54 de milioane de lei.
Explozia preţurilor locuinţelor din ultimii ani a fost pusă pe seama cererii mult mai mari decât oferta. Preţul unui apartament a devenit restrictiv pentru mare parte a populaţiei, iar statul a intervenit prin scheme care să susţină finanţarea achiziţiilor. Nici subvenţiile la produsele de economisire-creditare pentru domeniul locativ, nici ajutorul de până la 10.000 de euro pentru construcţii noi prin credit ipotecar nu au avut însă până acum mult succes.
Primul sistem, cel al bonusurilor oferite de stat la sumele economisite în băncile pentru locuinţe („bausparkasse“) părea a avea mari şanse de succes, fiind popular în Austria, Cehia, Ungaria sau Slovacia. Deşi în celelalte state din Europa Centrală s-au finanţat astfel locuinţe de zeci de miliarde de euro, în România, timp de patru ani, întregul sistem a rulat doar puţin peste 100 de milioane de euro (incluzând depozite şi credite ale clienţilor). Deşi cei doi jucători prezenţi pe piaţă, HVB şi Raiffeisen, au avut rezultate mult sub cele din ţările-mamă, iar prima de stat s-a redus, Erste vrea să-şi încerce, şi ea, norocul.
Cel de-al doilea sistem de ajutor oferit de stat – suma de 10.000 de euro acordată tinerilor sub 35 de ani pentru locuinţe noi – părea chiar mai tentant. Paradoxal, însă, doar 2.200 de cereri de subvenţionare au fost înregistrate la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor de la 1 ianuarie 2007, până în prezent. Doar zece din acestea şi-au primit banii. Explicaţia lipsei de interes este simplă: aproape nimeni nu a ştiut că poate beneficia de aşa ceva, sistemul de subvenţionare nefiind promovat.
«Numărul mediu de persoane pe locuinţă în UE 25 este de 2,4. Pentru a atinge media UE, nevoia locativă pe următorii ani depăşeşte 725.000 de locuinţe.»
Ionuţ Costea, preşedinte Raiffeisen Banca Pentru Locuinţe
Prima de stat
După vârful de plată din 2006, Guvernul a redus prima de stat acordată sistemului de economisire- creditare, ajutorul total scăzând sub 12 milioane de lei pe an.
Beneficiari
Numărul total al contractelor de economisire-creditare pentru care statul a acordat prime a ajuns, la începutul acestui an, la 212.686.
Erste îşi încearcă norocul pe o piaţă cu probleme
Sistemul de economisire- creditare reuşeşte să atragă un nou jucător. Chiar dacă prima de stat s-a redus, iar băncile înfiinţate până acum nu au atras foarte mulţi clienţi, BCR va deschide, în maximum şase luni, o bancă pentru locuinţe. Oficialii instituţiei au depus la BNR cererea de autorizare, iar operaţiunile vor demara în trimestrul trei al anului 2008.
Deşi în ţările est-europene sistemul de economisire-creditare pentru domeniul locativ s-a dovedit foarte popular, în România rezultatele primilor doi jucători n-au fost pe măsură. Băncile care activează în domeniu oferă, în general, un singur tip de produse: planuri care presupun, într-o primă etapă, plata unor „rate lunare“ într-un cont de depozit, recompensat cu dobânzi şi o subvenţie de la stat. Urmează o perioadă de creditare.
Prima instituţie intrată pe piaţă a fost Raiffeisen – Banca pentru Locuinţe. La patru ani de la lansare, a ajuns la 130.000 de contracte, administrând economii ale clienţilor în valoare de circa 70 de milioane de euro. Principala reţea de distribuţie include sucursalele instituţiei-soră – Raiffeisen Bank România. Aceasta a raportat circa 2,1 milioane clienţi persoane fizice la finele lui 2007, ceea ce înseamnă că mai puţin de un client din 16 a fost convins să semneze un contract de economisire-creditare pentru locuinţe. În cazul celui de-al doilea jucător, HVB Banca pentru Locuinţe, rezultatele au fost chiar mai slabe, pe piaţă existând zvonuri că acţionarii au bătut deja palma pentru vânzarea către Raiffeisen. În schimb, în alte state, sistemul a reuşit să atragă miliarde de euro. Filiala specializată în finanţări imobiliare a Erste (s Bausparkasse) a atras depozite ale clienţilor din Austria de 5,3 miliarde de euro la finele lui 2006. De altfel, noua bancă pentru locuinţe a BCR se pare că va fi construită după modelul austriac.
În România, primul pas a fost deja făcut, BCR anunţând lansarea a şase centre regionale pentru împrumuturile ipotecare. Structura celor şase regiuni va fi folosită şi în cazul băncii pentru locuinţe, activitatea agenţilor de vânzări fiind coordonată de aceste centre.
Descurajări guvernamentale
Explicaţia pentru lipsa aparentă de succes a sistemului provine şi din ezitările reprezentanţilor guvernului, atunci când a venit vorba de acordarea subvenţiilor.
Raiffeisen Banca pentru Locuinţe a acordat până acum credite de 17 milioane de euro. Suma este infimă, dacă ne raportăm la portofoliul de credite pentru locuinţe administrat de băncile din România, de peste 4 miliarde de euro. Cererea pentru astfel de produse ar trebui însă, teoretic, să fie mult mai mare. „Peste 57% din locuinţele actuale se află într-un stadiu foarte avansat de degradare şi 6 milioane de români vor să-şi îmbunătăţească situaţia locativă în perioada următoare“, spune Ionuţ Costea, preşedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinţe.
Laszlo Börbely, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, declara recent că va veni momentul când statul nu va mai da astfel de subvenţii. În doar patru ani, subvenţia a fost deja redusă. Dacă iniţial statul oferea 30% din suma economisită în fiecare an, ponderea a scăzut la 15% pentru sumele economisite din 2006 încoace. Plafoanele maxime ale ajutorului au scăzut, de la un salariu mediu (circa 350 euro în 2007) la maximum 150 de euro.
Efectul a fost încheierea de contracte pe sume mici, astfel încât cei 15%, cât reprezintă subvenţia, să nu depăşească 1.000 de euro. În Austria, subvenţia este de 3,5% din suma economistă, fără limitare valorică. La Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, valoarea medie a unui credit este de 10.000 de euro. Dacă adăugăm şi „economiile“ anterioare, egale cu valoarea creditului, rezultă o sumă de 20.000 de euro – de câteva ori mai mică decât preţul unui apartament. Ca urmare, contractele de economisire-creditare se orientează mai degrabă către renovarea locuinţelor sau pentru obţinerea avansului la un împrumut ipotecar mai consistent, neputând finanţa achiziţionarea unei case noi.
«Din păcate, prevederile nu au fost cunoscute de populaţie, iar din această cauză repartiţia teritorială a subvenţiilor este destul de inegală.»
Marin Adrănel Cotescu, director general adjunct Direcţia Generală Lucrări Publice MDLPL
Din buzunarul public
52,8 mil. lei a fost suma totală a primelor acordate de stat, timp de patru ani, pentru contractele de economisire-creditare în domeniul locativ
Nimeni nu vrea 10.000 de euro degeaba?
Tinerii rămân indiferenţi la subvenţia de 10.000 de euro acordată de stat pentru casele noi, despre care nu ştiu nimic. Cine priveşte statisticile acestui sistem de ajutor de stat ar putea crede că populaţia nu are nevoie de bani sau că e îmbătrânită şi nu se mai încadrează în prevederile OUG nr. 51/2006. Actul normativ reglementează programul naţional de sprijinire a construirii de locuinţe proprietate personală, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL) urmând să susţină subvenţia construcţiilor noi pe bază de credit ipotecar.
În realitate, populaţia nu prea ştie de existenţa acestei legi, nepromovate de nimeni. Astfel, chiar dacă anul trecut s-au dat în folosinţă circa 30.000 de locuinţe noi, la sediul MDLPL nu s-au înregistrat decât 2.200 de cereri de subvenţie, dintre care 550 au fost transmise în 2008.
Singurii care au fost ceva mai „vigilenţi“ au fost ieşenii, de informarea cărora s-a ocupat deputatul PNL Relu Fenechiu, după cum spune Horia Irimia, secretar de stat în MDLPL.
Într-adevăr, din cele 2.200 de cereri, numai la nivelul anului trecut în Iaşi s-au înregistrat 1.323.
Intrată în vigoare la 1 ianuarie 2007, legea şi-a propus să stimuleze construcţia de locuinţe noi şi achiziţia prin credit ipotecar, arată Irimia. Măsura se adresează în special tinerilor sub 35 de ani (de subvenţie mai pot beneficia şi chiriaşii evacuaţi pe Legea 112 şi persoanele din locuinţe afectate de calamităţi) care nu mai au altă locuinţă în proprietate personală mai mare de 50 de metri pătraţi şi achiziţionată prin credit ipotecar.
Parţial, numărului mic de cereri înregistrate până acum poate fi explicat prin faptul că o astfel de subvenţie, de 20% din valoarea locuinţei, dar nu mai mult de 10.000 de euro, presupune dreptul de proprietate asupra terenului şi îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru obţinerea unui credit ipotecar. Totuşi, dacă nu există terenul, solicitanţii pot contracta o locuinţă într-un ansamblu rezidenţial nou. De aici pot obţine contractul de drept de folosinţă în cotă indiviză pentru dosar. Problema creditului rămâne însă.
Legea pare să fie extrem de avantajoasă în special pentru provincie. Aici, preţurile apartamentelor sunt ceva mai mici decât în Capitală, unde subvenţia de 10.000 de euro poate să însemne doar 10% din valoarea locuinţei. Totuşi, înseamnă ceva, dar statul nu a reuşit până acum să plătească mai mult de 100.000 de euro pe cele zece locuinţe recepţionate de clienţi. De altfel, din Bucureşti nu au venit solicitări de subvenţii decât din sectorul 6.
Partea proastă este că plata subvenţiei se face pe baza procesului-verbal de predare-primire în momentul în care este gata locuinţa nouă. După cum precizează Marin Cotescu, director general adjunct în Direcţia Generală Lucrări Publice din minister, în momentul validării, solicitantul trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca în momentul depunerii cererii de subvenţie. Măsura a fost luată pentru a preîntâmpina achiziţia altor locuinţe pe durata construcţiei celei subvenţionate, precum şi întârzierea fără motiv a construcţiei.
Tineri eligibili
Pentru a beneficia de subvenţia de 20% din valoarea locuinţei nou-construite (dar nu mai mult de 10.000 de euro), tinerii sub 35 de ani trebuie să nu mai fi primit o altă subvenţie (inclusiv soţia şi copiii), să nu deţină o altă locuinţă cu suprafaţă construită desfăşurată peste 50 mp, să fie prima locuinţă construită prin credit ipotecar, să deţină un drept real sau de folosinţă asupra terenului, să deţină autorizaţia de construire şi contractul de execuţie a acesteia, încheiat cu un antreprenor specializat.
Topul solicitantilor
Ieşenii sunt de departe cei mai informaţi români în privinţa sistemului de subvenţionare pentru construcţia de case noi.
Regiune Nr. cereri*
Iaşi 1.323
Galaţi 103
Prahova 100
Constanţa 95
Bucureşti – sector 6 67
Harghita 58
Neamţ 65
*cereri depuse din 1 ianuarie 2007 până în prezent
Drumul hârtiilor
Documente Cererea de subvenţie se depune la consiliul local în raza căruia se află terenul pe care se va efectua construcţia, însoţită de: act de identitate, declaraţie notarială că nu are în proprietate altă locuinţă de peste 50 mp, extras de carte funciară pentru teren, contract de construire, grafic de execuţie, deviz general de cheltuieli, certificat de înregistrare al antreprenorului.
Procedura Cererea de subvenţie este analizată şi aprobată de consiliul local, care o trimite MDLPL, unde se face centralizarea. La finalizarea construcţiei, pe baza procesului-verbal de predare primire, MDLPL validează dosarul şi virează banii în contul deschis pe numele titularului, la banca la care acesta a făcut creditul ipotecar.
Capital – Editia nr.13, data 2 aprilie 2008
