Țările care sărbătoresc Anul Nou pe rit vechi
Deși calendarul iulian diferă de cel gregorian, Anul Nou pe rit vechi rămâne o sărbătoare importantă pentru numeroase comunități din întreaga lume.
În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, țări cu o tradiție ortodoxă bogată marchează trecerea într-un nou an printr-o serie de obiceiuri care îmbină spiritualitatea cu veselia.
În anul 2025, această celebrare specială va aduce din nou împreună oameni din mai multe națiuni, unele foarte apropiate de România.
Vecinii noștri de peste Prut vor sărbători revelionul în acest mod
Printre țările care sărbătoresc Revelionul pe rit vechi se numără Republica Moldova, vecina României, unde tradițiile și obiceiurile sunt păstrate cu sfințenie.
Rusia, care găzduiește cea mai mare populație ortodoxă din lume, este un alt exemplu important. Aici, oamenii organizează petreceri fastuoase, spectacole de artificii și evenimente publice care celebrează sosirea noului an.
De asemenea, Serbia, Georgia, Ucraina și statele balcanice precum Muntenegru și Macedonia de Nord își păstrează această sărbătoare. În fiecare dintre aceste țări, credincioșii participă la slujbe religioase, iar comunitățile se reunesc pentru a dansa și a savura mâncăruri tradiționale.
În plus, în unele regiuni din Grecia și Turcia, comunități ortodoxe continuă să respecte Anul Nou pe rit vechi, adăugând o notă culturală diversă acestei sărbători.
Tradiții care marchează trecerea în noul an
Printre cele mai cunoscute obiceiuri ale Revelionului pe rit vechi se numără Plugușorul, o tradiție simbolică menită să aducă belșug și prosperitate.
Tinerii merg din casă în casă recitând urări pline de voie bună, însoțite de sunetul clopoțeilor și pocnetul biciului, menite să alunge spiritele rele.
O altă practică populară este Semănatul, în care copiii aruncă semințe de grâu, orz sau porumb prin locuințe, însoțind gestul cu urări de rodnicie.
Similar cu obiceiurile din România, cei mici colindă cu Sorcova, utilizând o crenguță decorată, pentru a aduce noroc gazdelor.
Superstiții și mese festive
Superstițiile joacă un rol important în sărbătoarea Anului Nou pe rit vechi. De exemplu, se consideră că primul vizitator al casei poate influența norocul familiei pentru întregul an, iar un bărbat brunet este adesea văzut ca un semn de bun augur.
De asemenea, gospodinele acordă o mare atenție curățeniei înainte de sărbătoare, considerând că aceasta ajută la alungarea energiilor negative.
Mesele festive sunt o altă componentă centrală a sărbătorii.
Peștele este un preparat obligatoriu, simbolizând prosperitatea și un nou an „lin”, în timp ce deserturile precum cozonacii și plăcintele cu surprize aduc o notă de veselie. În unele familii, plăcintele conțin monede, iar cel care găsește moneda va avea noroc tot anul.
Pentru a alunga spiritele rele și energiile negative, focurile de artificii și zgomotele puternice sunt nelipsite din noaptea de 13 spre 14 ianuarie. De asemenea, oamenii împart cadouri și împodobesc mesele festive cu generozitate, fiind o tradiție ca acestea să fie împărțite și cu cei nevoiași.
Astfel, Anul Nou pe rit vechi devine nu doar o sărbătoare spirituală, ci și un prilej de comuniune și solidaritate între oameni, păstrând vie o moștenire culturală valoroasă.
