Cum arată măsurile anticriză luate de România, în comparaţie cu cele din Marea Britanie? Probabil corecte, atunci când comparaţia este făcută de un fost economist-şef al Băncii Mondiale. «Am învăţat cu toţii lecţia. Dar sigur se va întâmpla din nou», afirmă, într-un interviu acordat revistei Capital, Alan Roe, fost economist-şef în cadrul Băncii Mondiale, acum director al companiei britanice Oxford Policy Management, referindu-se la învăţămintele cri
Cum arată măsurile anticriză luate de România, în comparaţie cu cele din Marea Britanie? Probabil corecte, atunci când comparaţia este făcută de un fost economist-şef al Băncii Mondiale.
«Am învăţat cu toţii lecţia. Dar sigur se va întâmpla din nou», afirmă, într-un interviu acordat revistei Capital, Alan Roe, fost economist-şef în cadrul Băncii Mondiale, acum director al companiei britanice Oxford Policy Management, referindu-se la învăţămintele crizei economice mondiale. „Eu am trecut deja prin cinci-şase crize, şi de fiecare dată, imediat ce economia îşi revine, politicienii spun «asta nu trebuie să se întâmple din nou». Şase ani mai târziu, apare o criză doar uşor diferită de precedenta şi îi auzi din nou: «asta nu trebuie să se mai întâmple niciodat㻓, explică el, uşor ironic. Însă, recunoaşte că, dacă ar fi fost manager într-una din marile bănci britanice în timpul boomului ce a precedat criza, nu ar fi acţionat diferit. Şi asta pentru că, deşi toţi oamenii cu putere de decizie în economie conştientizau că preţurile creşteau prea mult şi împrumuturile populaţiei urcau şi ele rapid, nimeni nu a fost încurajat să pună capăt acestei tendinţe. „M-am întrebat adesea: dacă aş fi fost manager într-una din marile bănci britanice în 2007, aş fi mers la superiorul meu să-i spun că nu trebuie să mai acordăm aşa multe împrumuturi şi să nu mai facem ipoteci de cinci ori mai mari decât veniturile oamenilor? Chiar dacă aş fi făcut asta, probabil nu m-ar fi ascultat, pentru că banca ar fi pierdut din business“, admite el. Şi spune că situaţia aceasta a putut fi întâlnită şi în marile economii ale SUA şi Marii Britanii, dar şi în România. Cert este că, spune el, în următorul an aflăm, cu siguranţă, dacă avem o criză în două valuri.
Despre măsurile anticriză luate în ţara noastră în ultimele luni preferă să nu comenteze punctual, dar spune că direcţia acestora pare să fie cea corectă pentru rezolvarea problemei. „România are o problemă foarte des întâlnită în UE: cheltuielile guvernamentale au ieşit de sub control în anii dinaintea crizei şi acum trebuie recăpătat controlul. Cum se face acest lucru este întotdeauna o chestiune controversată“, spune Alan Roe, comparând măsurile luate de autorităţile române cu cele adoptate de Marea Britanie. „Guvernul nou, instalat în luna mai, a anunţat un buget de «urgenţă», ceva foarte neobişnuit pentru britanici, şi încearcă să reducă deficitul structural. Concret, asta înseamnă reducerea cu până la 25% a unor departamente ale Cabinetului“, spune Roe. Şi cum cel mai mare cost este cel cu resursele umane, s-a decis ca angajaţii să nu primească creşteri salariale în următorii doi ani, însă vor exista şi disponibilizări. „Ca şi în România, este un program foarte controversat şi, în acelaşi timp, foarte periculos. Dacă exagerezi, cresc şansele ca revenirea economiei, fragilă şi în Marea Britanie ca şi în România, să fie subminată. Nu este uşor de făcut, dar situaţia datoriilor excesive este o realitate şi trebuie să rezolvăm această problemă“.
Reduceri controversate
Asemănările dintre cele două ţări sunt evidente. Ce a văzut România în ultimele săptămâni, de la măsuri de reduceri de costuri la proteste, au văzut britanicii la ei acasă, chiar dacă la o scară diferită. „Din câte am înţeles, Guvernul a încercat să reducă cheltuielile, nu să crească taxele, ceea ce s-a încercat şi în Marea Britanie. Dat fiind deficitul de 6,8% ce nu trebuie depăşit, este clar că Guvernul trebuie să facă anumiţi paşi pentru a reduce cheltuielile. Totuşi, 6% este o cifră considerabilă pentru o ţară ca România“, crede Roe. Pe de altă parte, măsurile anunţate în Marea Britanie au stârnit un val de critici pentru că impactul final asupra datoriilor este unul foarte mic. „Am avut un program iniţial de reducere a cheltuielilor cu şase miliarde de lire, ceea ce reprezenta 3-4% din împrumuturile excesive. Dar şase miliarde este o sumă foarte mare, iar cei care aveau de suferit în urma reducerilor au protestat foarte zgomotos“, spune Roe.
Dacă în următorii doi ani trecem de această criză fără prea multe pagube, este de aşteptat ca România să aibă şanse bune de creştere.
Alan Roe, Oxford Policy Management
Despre creşterea TVA:
„Este o cifră mare. În Marea Britanie, TVA a crescut de la 17,5% la 20% şi este o decizie foarte controversată din punct de vedere politic pentru că poate fi regresivă. Asta înseamnă că oamenii cu venituri mari plătesc taxe mai mari, dar toţi oamenii mănâncă, cumpără haine şi deci oamenii săraci plătesc taxe mai mari decât cei bogaţi, proporţional cu veniturile lor“.
Studiu despre impactul economic al minei de la Roşia montană
PIB Impactul direct şi indirect pe care proiectul de la Roşia Montană l-ar putea avea asupra PIB-ului României se ridică la 19 miliarde de dolari, pe parcursul celor 18 ani în care se vor desfăşura fazele de construcţie şi exploatare. Cifra este rezultatul unui studiu realizat de Oxford Policy Management, companie al cărei director este Alan Roe, şi „nu reprezintă o previziune“, insistă managerul, „dar noi spunem că cifra este posibilă dacă piaţa locală devine într-adevăr un furnizor al proiectului şi dacă Guvernul sprijină micile întreprinderi în acest demers“.
Şomaj Conform studiului citat, proiectul ar crea, în mod direct, 2.300 de locuri de muncă în faza de construcţie, şi 880, în faza de exploatare. Prin efectul de multiplicare, în faza de exploatare ar putea fi create în total circa 3.600 de locuri de muncă, „într-o zonă în care este o nevoie disperată. Oraşele din zona respectivă sunt caracterizate de rate ale şomajului extrem de ridicate, veniturile sunt foarte mici, mulţi oameni trăiesc cu mai puţin de doi dolari pe zi, aceasta fiind cifra pe care o folosim pentru a defini sărăcia în Africa, iar România este o ţară europeană“, spune Roe.