Reprezentanţii BCE au refuzat să comenteze.
BCE efectuează operaţiuni de refinanţate numai cu băncile solvabile. Fără acces la fondurile BCE, băncile trebuie să ceară asistenţă financiară de urgenţă Băncii Greciei. Nu este clar câte bănci sunt afectate de oprirea finanţării din partea BCE.
O persoană apropiată situaţiei a declarat că patru bănci elene sunt nevoite să funcţioneze cu capital negativ. Potrivit regulilor BCE, instituţia nu poate oferi lichidităţi băncilor aflate într-o astfel de situaţie.
BCE a anunţat anterior, miercuri, că susţine în continuare băncile din Grecia.
Recapitalizarea băncilor elene întârzie
Surse citate de presa olandeză au afirmat că lichidităţile obţinute de băncile din Grecia de la BCE sunt în prezent cu mai mult de 50% sub nivelul de 73 miliarde euro din ianuarie, întrucât BCE refuză tot mai mult cererile instituţiilor de credit elene, crescându-le dependenţa de Banca Greciei.
BCE reduce suţinerea pentru Grecia întrucât statul întârzie recapitalizarea sistemului bancar elen, deşi a primit fonduri de 25 de miliarde de euro în acest scop, potrivit cotidianului Financieele Dagblad, preluat de portalul MarketWatch.
Acordul de finanţare externă de 130 miliarde euro prevede sume de până la 50 miliarde euro pentru recapitalizarea sistemului financiar elen, din care Grecia a încasat deja o primă tranşă de circa 25 miliarde euro. A doua tranşă este programată pentru luna iunie, însă este pusă sub semnul întrebării de instabilitatea politică.
Pierderi importante şi retrageri masive
Cele mai mari patru instituţii de credit din Grecia, National Bank of Greece, Alpha Bank, EFG Eurobank şi Piraeus Bank, au raportat pentru anul trecut pierderi totale de peste 28 miliarde de euro. Cea mai mare parte a pierderilor, respectiv 23 de miliarde de euro, a rezultat din participarea băncilor la programul de ştergere a 100 de miliarde de euro din datoria statului elen către creditorii privaţi.
În România sunt prezente şase bănci greceşti, respectiv EFG Eurobank (prin Bancpost), Alpha Bank, Piraeus Bank, National Bank of Greece (Banca Românească), Emporiki Bank (deţinută de Credit Agricole) şi ATEBank.
Instabilitatea politică, după ce partidele nu au reuşit formarea unui nou guvern, iar preşedinţia a anunţat noi alegeri anticipate, a alimentat temerile investitorilor privind ieşirea ţării din zona euro, dar şi îngrjorarea populaţiei referitoare la stabilitatea sistemului bancar şi reintroducerea drahmei.
Grecii au retras luni din bănci 700 milioane euro, potrivit unui document prezentat de preşedinţie la o întâlnire cu liderii partidelor politice.
Retragerile masive de luni depăşesc cu mult scăderea depozitelor bancare greceşti din ultimii doi ani, de la începutul crizei datoriilor de stat la finele lui 2009. Grecii au retras sau transferat la bănci din străinătate între 2 şi 3 miliarde euro pe lună în această perioadă, însă suma a crescut în ianuarie 2012 la 5 miliarde euro, potrivit Wall Street Journal.
La finele lunii martie, soldul depozitelor rezidenţilor şi companiilor în băncile greceşti era de 165,36 miliarde euro, comparativ cu peste 245 miliarde euro la sfârşitul anului 2009.