Imaginile din satelit surprinse de NASA mai arată că aproape toată gheaţa din nordul Groenlandei este spartă şi, prin urmare, mobilă. Până acum, regiunea era considerată drept ultima zonă glacială.
În această zonă, grosimea gheţii variază de la patru la 20 de metri. Experţii spun că de vină pentru crăpăturile apărute este valul de caniculă care a afectat nordul Oceanului Atlantic în ultimele luni.
Marea de pe coasta nordică a Groenlandei este, în mod normal, atât de înghețată încât până în prezent a fost numită „ultima zonă de gheață permanentă”, întrucât se presupunea că aceasta ar fi ultima zonă din Nord care va rezista efectelor încălzirii globale, respectiv unei planete mai calde.
„Aproape toată gheața din nordul Groenlandei este spartă și, prin urmare, mai mobilă. Apele deschise ale coastei de nord reprezintă ceva neobișnuit. Deseori, aceasta zonă a fost considerată ‘ultima zonă de gheață’, însă judecând după evenimentele din ultima săptamână, ultima astfel de zonă s-ar putea afla în Vest”, a declarat Ruth Mottram de la Institutul danez de Meteorologie.
„Gheața din acea zonă nu are unde să se deplaseze, astfel că se adună. În medie, gheața are o grosime de 4 metri și se poate strânge în crestături de 20 de metri sau chiar mai mult. Atât de groasă și compactă, evident că nu se mișcă prea ușor. Totuși, nu a fost cazul și în această iarna (februarie și martie) sau acum. Gheața este mișcată departe de coastă, de vânturile calde”, a explicat și Walt Meier, cercetător la Centrul național de date despre zăpadă și gheață din SUA.
Acum, bucăţile de calotă, odată dislocate au devenit mobile şi sunt împinse în ocean de vânt şi de curenţii marini.
