Zilnic, românii sunt teorizaţi de tot felul de reclame agresive, la radio şi la tv, la produse şi tratamente medicale "miraculoase", care vin să trateze cele mai bizare boli din lume. În spatele acestei adevărate poluări media se ascunde o afacere de miliarde, o piaţă medicală care creşte alarmant într-o Românie mai ipohondră ca oricând.
Analiştii de la agenţia de business information și credit risk management KeysFin au realizat un studiu în care au analizat evoluţia financiară din ultimii cinci ani a peste 5800 de firme cu 31.250 de coduri CAEN care vizează producţia, distribuţia şi comercializarea de medicamente. Iar rezultatele arată că, din 2009 şi până în 2014, afacerile acestora au crescut spectaculos, ignorând criza economică şi efectele ei. Business-ul în domeniu a avansat de la 13,2 miliarde lei în 2009, la 16,68 miliarde în 2013, iar datele parţiale pe 2014 arată că acest nivel a trecut de 17 miliarde de lei.
Bilanţul total al business-ului din acest sector indică un profit în creştere de la 545 milioane lei în 2009 la 802 milioane lei în 2013. De asemenea, datele preliminare arată că în 2014 s-ar fi atins nivelul de 1 miliard de lei. Potrivit analizei citate, românii au cheltuit pe medicamente şi tratamentele din farmacii, în intervalul 2009-2014, peste 85,4 miliarde de lei, asigurând firmelor din domeniu un profit de 4,4 miliarde de lei.
Cum s-a ajuns la această performanţă, în condiţiile provocărilor generate de criză? "Firmele de medicamente au sesizat problemele uriaşe din sistemul medical românesc şi le-au exploatat. Aduceţi-văaminte de perioada de până în 2000, când numărai farmaciile pe degete, când lipseau cele mai elementare medicamente. Şi vorbim de o piaţă de peste 16 milioane de consumatori. Firmele au sesizat acest potenţial şi au investit masiv în dezvoltarea reţelelor de farmacii, în realizarea unor contracte cu spitalele", afirmă analiştii de la KeysFin. Potrivit acestora, evoluţia pieţei a fost influenţată de politicile publice falimentare.
"Absenţa unei strategii coerente de dezvoltare a sectorului de asistenţă medicală de stat, demotivarea financiară a cadrelor medicale şi tratamentul deficitar acordat bolnavilor în clinicile şi spitale de stat au contribuit la această situaţie", consideră experţii de la KeysFin. Pe de altă parte, experţii subliniază rolul major al campaniilor media care au inoculat românilor dependenţa de pastile, de tratamentele „miraculoase”,uşor de administrat.
"Decât să ajungi la spital, să fii nevoit să suporţi mizeria, umilinţele, dezastrul din spitale, românilor li s-a inoculat ideea că se pot trata singuri. Astfel am ajuns să avem unul dintre cele mai mari consumuri de medicamente pe cap de locuitor din Europa. Faptul că firmele au ştiut să îşi joace cartea în această piaţă nu este deloc de condamnat, însă lipsa de reacţie a statului este blamabilă ", spun experţii.
Terapia și Sensiblu, câştigătorii pieţei
Analiza KeysFin mai arată că, dintre cele peste 5800 de firme care au raportat datele financiare la Registrul Comerţului în intervalul 2009-2014, cele mai mari afaceri în domeniul producţiei de medicamente le-a înregistrat Terapia SA, de 2,26 miliarde de lei cu un profit net de 461, 3 milioane de lei, iar în domeniul lanţurilor de farmacii de Sensiblu SRL, de 5,73 miliarde lei, cu un profit de 63,3 milioane de lei. În clasamentul producătorilor de medicamente şi alte produse medicale/sanitare, Terapia este urmată de Gedeon Richter Romania SA, Bio Eel SRL, Inflomed Fluids SRL şi Ferrosan SRL. Toate aceste companii au raportat afaceri cumulate între 200 şi 600 milioane de lei, şi profituri între 6 si 51 milioane de lei.
Topul farmaciştilor, dominat de reţeaua Sensiblu, este completat de S.I.E.P.C.O.F.A.R. SA, Help Net Pharma, Farmaceutica Argesfarm şi Gedeon Richter Farmacia SA. Cu o singură excepţie, Gedeon Richter, care a raportat pierderi, toate celelalte reţele de farmacii au ieşit pe plus în intervalul analizat, cu 13 până la 36 milioane de lei. "Imaginea de ansamblu a pieţei este una de creştere sustenabilă ", spun experţii KeysFin, estimând potenţialul de creştere între 15 şi 30% pe termen mediu şi lung. Prognoza include întreg spectrul de servicii, de la producţia de medicamente, la distribuţie, vânzare (farmacii) şi unităţi de asistenţă şi tratament (spitale, centre de diagnostic şi clinici private).
"Dezvoltarea reţelelor private de tratament medical a venit să suplinească problemele din sistemul medical de stat. Aşa-zisele reforme din ultimii ani, inclusiv introducerea cardului de sănătate fără o infrastructură bine pusă la punct, determină tot mai mulţi pacienţi să se îndrepte către mediul privat", adaugă cei de la KeysFin. Potrivit acestora, să te tratezi la stat a devenit o soluţie doar în caz de urgenţă pentru mulţi dintre români, mai ales pentru cei care beneficiază de a sigurări medicale private.
Analiștii mai spun că, în actualele condiţii, statul este dator să ia câteva măsuri esenţiale pentru a echilibra necesara balanţă dintre serviciile publice şi cele private, mai cu seamă că suntem obligaţi să susţinem serviciile de stat, prin intermediul contribuţiilor CAS pe care le plătim lună de lună. În primul rând, este nevoie de o administrare mai eficientă a banilor de la CAS, continuă ei, folosindu-se inclusiv expertiza din mediul privat. Cardul de sănătate, de exemplu, este un instrument eficace în măsura în care este şi aplicat aşa cum trebuie. Pe de altă parte, este necesară motivarea personalului medical, dar şi eliminarea legăturilor dintre medicii de la stat şi firmele private. În plus, legislaţia ar trebui să limiteze promovarea medicamentelor, "tratamentelor miraculoase", prin intermediul mass-media şi să impună un control mai strict al produselor care primesc acceptul de comercializare", mai spun cei de la KeysFin.
Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare de la societăţile comerciale şi PFA-urile active din România. De asemenea, aceste informaţii trebuie privite ca unele orientative, ţinând cont de faptul că există firme care revin cu corecţii asupra declaraţiilor fiscale.
