Schimbarea punctajelor pentru proiectele destinate dezvoltării rurale a însemnat zeci de milioane de euro cheltuite în plus de la bugetele locale ale celor mai sărace comune ale ţării.
Deşi România are un grad scăzut de absorbţie a fondurilor comunitare, cei ce răspund de gestionarea acestor bani fac şi mai dificil drumul către finanţarea nerambursabilă. Aşa se face că regulile se schimbă rapid, pe banii potenţialilor beneficiari. Szabolcs Ilyes, country manager al companiei PNO Consultants, detaliază modul defectuos în care se desfăşoară procesul de primire şi selecţie a cererilor de finanţare în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Astfel, la primul apel de proiecte în cadrul măsurii 322 – “Renovarea şi dezvoltarea satelor“ – au primit punctaj mai mare proiectele de apă şi canalizare. „La scurt timp s-a anunţat că punctajul se schimbă în favoarea lucrărilor pentru construcţia sau refacerea drumurilor. Mulţi dintre beneficiarii care pregătiseră proiectele de apă şi canalizare şi care au cheltuit sume importante pentru consultanţă au trebuit să refacă proiectele respective, cu costuri suplimentare“, susţine Ilyes. El face un calcul elementar pentru a afla câţi bani de la bugetele locale s-au cheltuit în plus, pentru ca, în loc de apă şi canalizare, localităţile rurale să fie înzestrate cu drumuri. „Dacă la ultima sesiune s-au depus peste 3.000 de proiecte, iar costul legat de proiectare este în medie de 10.000 de euro/proiect, ceea ce în total înseamnă 30 de milioane de euro. Însă astfel de proiecte presupun şi alte cheltuieli. De exemplu, consultanţa costă aproximativ 5.000 de euro/proiect. Presupunând că doar jumătate din proiecte au fost refăcute, ar rezulta cel puţin 22,5 milioane de euro, bani de la bugetele locale, cheltuiţi numai pentru că cei care răspund de acest program au decis dintr-o dată să schimbe punctajul“, conchide Ilyes.
Cu toate că modificarea criteriilor de selecţie a presupus un efort financiar important de la bugetele locale, în cadrul acestei măsuri au prioritate proiectele care vor fi implementate în zone sărace ale ţării. Şi pentru că modificarea punctajelor n-a fost de-ajuns, s-a schimbat şi lista „adrisanţilor“.
Să plătească săracii, că au de unde
„Cu două săptămâni înaintea depunerii proiectelor, a fost modificat şi tabelul potenţialilor beneficiari din zonele defavorizate din punct de vedere economic. Aşa se face că în rândul săracilor din România se aflau şi cei din Dâmboviţa şi Ilfov. De exemplu, comuna Băleni din judeţul Dâmboviţa era trecută ca având un grad ridicat de sărăcie, deşi, în realitate, este atât de bogată încât are percepţie proprie şi colectează taxe şi pentru comunele din jur. Probabil că acest tabel a stârnit proteste, fiindcă ulterior a fost modificat“, susţine Felix Lucuţar, partener la compania de consultanţă Agriculture Capital and Engineering. „Măsura 322 este politizată 100%, în funcţie de culoarea politică a primarului comunei care depune cererea de finanţare. Aşa se aprobă punctajele şi tot aşa decurg şi verificările ulterioare. Modificându-se punctajul, banii au fost practic direcţionaţi spre anumite companii care execută lucrări de construcţie şi reparare de drumuri“.
Cine face şi desface tot timpul are ce face
România, în calitate de stat mebru al UE, s-a angajat să soluţioneze problemele de mediu care există în zona rurală. „Trebuie să finalizăm până în 2015 lucrările de canalizare din mediul rural, unde contaminarea pânzei freatice este foarte ridicată. Care este logica?! Investim banii în drumuri, după care decopertăm, executăm lucrările de apă şi canalizare şi refacem drumurile!?“, se întreabă Lucuţar. El susţine că Autoritatea de Management a PNDR din cadrul Ministerului Agriculturii şi-ar fi motivat decizia argumentând că locuitorii satelor sunt prea săraci ca să-şi permită să achite gospodăriei comunale taxele de apă şi canalizare şi că aceste reţele nu ar avea clienţi. „Se alocă două milioane de euro unor primari de comună a căror buget anual nu depăşeşte 200.000 de euro. Cu alte cuvinte, aceştia primesc să gestioneze bugetul primăriei pe zece ani într-un program de investiţie pe care tot ei îl controlează“, spune Lucuţar.
Ce spune Autoritatea de Management
„Criteriile în baza cărora a fost schimbat punctajul în cadrul Măsurii 322 sunt stabilite de către Comitetul de Monitorizare (CM) al PNDR. Astfel, în baza datelor primite de la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, în vederea păstrării echilibrului între cele două tipuri de proiecte şi pentru acordarea de şanse egale, membrii CM au votat modificarea punctajelor“, este răspunsul biroului de presă al Ministerului Agriculturii. În ceea ce priveşte prima sesiune din cadrul Măsurii 322, începând cu martie 2008, au fost depuse 3.039 de proiecte cu o valoare de 7,49 miliarde de euro, fiind contractate până în prezent 271 de proiecte în valoare de 758 milioane de euro. Fondurile totale pentru măsura 322 sunt de 1,54 miliarde de euro. Proiectele depuse în ultima sesiune, derulată în perioada 15 iunie – 31 iulie 2009, se află în fază finală de stabilire a eligibilităţii şi a selecţiei. Raportul de selecţie urmează să fie definitivat până la finalul primului trimestru din 2010, când se vor afla şi câştigătorii contractelor pentru construcţia de drumuri.
Autorităţile locale care au pregătit proiectele pentru apă şi canalizare au fost nevoite să le refacă şi să scoată de la buget alţi bani.
Szabolcs Ilyes, country manager, PNO Consultants
6 mil. de euro reprezintă suma maximă nerambursabilă ce a fost acordată pentru finanţarea unui proiect, în cadrul sesiunii din 2009
