După cum a promis preşedintele albanez Sali Berisha la începutul acestui an, ţara sa şi-a despus candidatura pentru statutul de membru al Uniunii Europene. Mutarea vine după ce Albania, împreună cu Croaţia, a fost admisă în NATO la 1 aprilie, consfinţind drumul spre integrarea deplină în structurile euro-atlantice a ţării care a fost înainte de 1990 cea mai dură dictatură comunistă din rândul fostelor state satelite ale URSS.
Acesta este doar un pas, procedurile până la aderare urmând să dureze cu siguranţă mult timp. Potrivit procedurilor comunitare, candidatura are nevoie de acordul Comisiei Europene şi aprobarea unanimă a Consiliului European. Apoi urmează lungul drum al deschiderii capitolelor de negociere şi îndeplinirea tuturor criteriilor necesare aderării. După ce toate capitolele sunt închise, este necesară aprobarea Parlamentului European, a Comisiei Europene, a Consiliului European, a tuturor statelor membre ale Uniunii, precum şi (formal) al ţării candidate.
Momentan, în afară de Albania, şi Muntenegru este în aşteptarea primirii unui aviz favorabil pentru solicitarea statutului de ţară candidată. Muntenegru a depus cererea în decembrie 2008. Pentru Macedonia de exemplu, durata aprobării cererii a fost de un an şi jumătate.
În prezent, Croaţia, Macedonia şi Turcia au statutul de ţări candidate la UE. Dintre acestea, Croaţia este în faza cea mai avansată a negocierilor, fiind aşteptată aderarea ei pentru 2011. Deşi nu a depus o cerere oficială în acest sens, o ţară care ar putea, potrivit speculaţiilor să fie admisă alături de Croaţia este Islanda. Curentul pro-european este pe val în mica ţară insulară din Nord, mai ales pe fondul crizei care a lovit sever moneda naţională (coroana islandeză) şi economia. Dacă Islanda (acum membră EFTA) va dori, integrarea va fi rapidă, deoarece instituţiile, cadrul legislativ şi nu în utlimul rând nivelul de trai sunt aproape identice cu cele din partea de vest a Uniunii.
