Dupa ultimele date ale Serviciului de Statistica, pe teritoriul Romaniei exista, la ora actuala, 620.137 de familii de albine. Conform datelor Asociatiei Crescatorilor de Albine (ACA), numarul acestora este de 800.000, existand o diferenta intre recensaminte cu o valoare de 80.000 de familii. Conform acestei cifre, datorita traditiei, in tara noastra ar exista mult mai multe familii de albine, deoarece multi apicultori nu fac parte din ACA. In prezent, aceasta asociatie numara 50.000 de persoane
Dupa ultimele date ale Serviciului de Statistica, pe teritoriul Romaniei exista, la ora actuala, 620.137 de familii de albine. Conform datelor Asociatiei Crescatorilor de Albine (ACA), numarul acestora este de 800.000, existand o diferenta intre recensaminte cu o valoare de 80.000 de familii. Conform acestei cifre, datorita traditiei, in tara noastra ar exista mult mai multe familii de albine, deoarece multi apicultori nu fac parte din ACA.
In prezent, aceasta asociatie numara 50.000 de persoane, care platesc o cotizatie de 500 de lei pe familie de albine anual. Rolul asociatiei este de a asigura desfasurarea activitatii in conditii optime, de a pune la dispozitie medicatia adecvata, de a furniza utilaje apicole, dar si a asigura colectarea mierii produse.
Dintr-o discutie purtata cu domnul Iosif Korb, director al societatii Apicola Hunedoara si vicepresedinte al asociatiei judetene, a reiesit ca Legea apiculturii nu realizeaza o protectie reala a crescatorilor de albine. Inainte de 1989, pentru crescatorii de albine existau o serie de facilitati: acordarea de biostimulatori apicoli pe baza de zahar la pret subventionat, transport sponsorizat de stat, acordarea de credite fara dobanda care
erau acoperite prin achizitionarea mierii in timp, plata substantiala a mierii si a cerii de stup de catre stat. Noua lege nu prevede subventionarea transportului stupilor in pastorale, insa nu se plateste taxa Basescu si se prevede acordarea de biostimulatori – dar lipsa banilor la buget face imposibila realizarea acestei protectii.
In prezent, mierea se achizitioneaza prin ACA, fiind revalorificata prin societatea Apicola, dar si prin alte societati care au ca obiect de activitate achizitionarea si desfacerea mierii. In prezent, un kilogram de miere de salcam este preluat cu 18.900 lei, iar mierea poliflora are un pret de achizitionare cuprins intre 9 si 12 mii lei.
Pe piata, mierea se valorifica cu preturi specifice zonei, totusi un kg de miere de salcam costa intre 40 si 50 de mii de lei, iar mierea poliflora in jur de 30 de mii de lei. Sa mai amintim doar ca in Occident un kilogram de miere se vinde la preturi cuprinse intre 10 si 20 de marci germane.
Ursul carpatin taie pofta de miere apicultorilor
Conform conducerii ACA, preturile mierii romanesti sunt mici din cauza politicii practicate mai ales de Germania, care achizitioneaza miere la preturi foarte mici din tari ale Americii de Sud si Asia. In ceea ce-i priveste pe apicultori, randamentul stuparitului este diminuat. Daca inainte de 89, un kilogram de miere era preluat de stat cu 22-26 de lei, in timp ce zaharul costa 6-7 lei kilogram, acum un kilogram de miere este preluat de stat cu 9-18.000 lei, iar un kilogram de zahar costa peste 10.000 lei!
In Romania, sezonul de producere a mierii se desfasoara intre lunile mai si septembrie, cand albinele sunt aduse, cu ajutorul stupinelor mobile, in pastorala. Se utilizeaza mai multe feluri de flori, cele mai importante fiind cele de salcam, tei si floarea-soarelui, acestea reprezentand pastoralele mari, in ordinea culesului. In luna mai, florile de salcam aduc apicultorii pe malurile Dunarii, urmand transhumanta spre zonele muntoase pentru a doua si a treia inflorire a salcamului si pentru tei.
Domnul Iosif Korb ne spune cu dezamagire ca pastorala pentru mierea de munte aproape ca nu se mai practica la noi, cauzele fiind multe si obiective. La pastorala de munte se producea mierea din flori de zmeura si mana de brad, insa inmultirea ursilor carpatini a dus la abandonarea productiei, deoarece ursul este aproape de neoprit, distrugand in intregime stupii.
O alta cauza este reprezentata de drumurile proaste de munte, dar si de faptul ca din cauza capriciilor vremii, productiile sunt mai putin constatate, apicultorii preferand alternativa: floarea-soarelui si florile de tei.
Modul in care se face protectia crescatorilor de albine in Romania ramane o chestiune subiectiva. Daca noua lege a apiculturii stipula ca apicultorii sunt scutiti de taxe si impozite, o ordonanta guvernamentala spune ca se taxeaza in schimb cosnitele si celelalte mijloace fixe.
Crescatorii au reliefat faptul ca polenizarea cu albine este mult mai eficienta ca aceea facuta de vant, sporind productia de seminte cu pana la 50%. Cele mai indicate culturi pentru polenizarea cu ajutorul albinelor sunt cele de lucerna, trifoi de samanta, rapita, floarea-soarelui, pomi fructiferi, dar si de plante tehnice. Cu toate acestea, apicultorii romani nu sunt stimulati.
Daca in tarile dezvoltate proprietarii culturilor fac contract cu apicultorii, carora le platesc pastoralele pe tarlalele cultivate, in Romania, silvicultorii le pretindeau acestora o taxa de intrare in paduri, care s-a aplicat ilegal, pana in anul 1995. Este cunoscut faptul ca in America, in urma cu 20 de ani, un fermier platea apicultorului 18 USD pentru un stup, pe o perioada floricola, pentru polenizarea culturilor entomofile.
Pretul mierii si teoria medicatiei biologice
Pe piata internationala exista, din partea tarilor dezvoltate, un interes deosebit in a mentine pretul scazut al mierii, ceea ce da posibilitatea protectiei propriilor producatori. Este relevant faptul ca in Romania nu exista o protectie reala a familiilor de albine, care nu pot fi asigurate in caz de accident.
O alta gaselnita a occidentalilor o reprezinta asa-zisa medicatie biologica devenita criteriu de achizitie a mierii romanesti. Desi multe produse straine au procente mult mai mari de antibiotice in compozitie, stuparilor romani li s-a cerut sa-si trateze stupii biologic. Este relevanta in acest sens problema streptomicinei, care se interzice total, sub motiv ca din cauza prezentei sale in miere, organismul uman devine in timp imun la acest antibiotic. 1 g de streptomicina polueaza 50 de tone de miere – totul fiind, in opinia crescatorilor de albine, o teorie care sa duca la scaderea pretului mierii.