Cercetările arată că, în general, consumul excesiv de alcool dăunează sănătății creierului, dar dovezi emergente sugerează că și consumul de alcool ușor până la moderat poate fi dăunător.
Un studiu din 2022 a constatat că un pahar de băutură alcoolică pe zi este legat de reducerea volumului creierului, o tendință care se întărește odată cu consumul crescut de alcool.
Alcoolul provoacă mai multe probleme de sănătate decât presupuse beneficii
Deși probabil ați auzit despre beneficiile vinului roșu pentru sănătatea inimii și de scăderea potențială a riscului de apariție a bolii Alzheimer, dovezile care susțin studiile pe oameni sunt încă neconcludente.
Hepatologul Cleveland Clinic, Shreya Sengupta, subliniază adevărul amar pe blogul Health Essentials al instituției:
„Alcoolul provoacă mai multe probleme de sănătate decât presupuse beneficii”. Acest lucru este valabil mai ales în ceea ce privește impactul său asupra creierului, scrie The Healthy.
Consumul de alcool ucide celulele creierului?
Creierul este format din celule, cunoscute sub numele de neuroni, esențiale pentru transmiterea semnalelor în întregul corp și pentru facilitarea tuturor funcțiilor creierului.
„Ceea ce oamenii nu știu este că alcoolul este neurotoxic și dăunează celulelor creierului”, explică Akhil Anand, medic psihiatru, specializat în dependență.
Cum afectează alcoolul creierul
Pe termen scurt, alcoolul afectează creierul prin promovarea sentimentelor de sociabilitate și relaxare.
Cu toate acestea, chiar și o ușoară creștere a cantității consumate poate copleși capacitatea organismului de a descompune alcoolul, ceea ce duce la creșterea rapidă a nivelului de alcool din sânge și la tulburări de coordonare, tulburări de vorbire, pierderi de memorie și reacții severe, cum ar fi comă sau deces din cauza intoxicației cu alcool.
Pe termen lung, consumul regulat de alcool poate duce la probleme persistente de memorie și poate crește riscul de a dezvolta demență.
Efectele consumului de alcool asupra creierului depind și de tipul de băutură și de concentrație
Efectele alcoolului asupra creierului depind și de tipul de băutură și de concentrația acesteia.
„Băuturile cu conținut mai mare de alcool vor provoca un răspuns mai puternic și mai rapid decât băuturile cu conținut scăzut de alcool”, notează Samuel Mathis, doctor de medicină de familie și profesor asistent la Universitatea din Texas.
Prin urmare, o cantitate mică de băutură bogată în alcool poate avea același impact ca o cantitate mai mare dintr-o băutură mai slabă. Consumul alimentelor alături de alcool poate încetini absorbția acestuia în fluxul sanguin, ajutând la moderarea acestor efecte.
Exemple de băuturi cu conținut mai mare de alcool:
- Spirtoase, precum vodca, romul, whisky
- Lichiorurile
- Vinuri fortificate
Exemple de băuturi cu conținut mai scăzut de alcool:
- Bere ușoară
- Vinuri de masă
- Cidru
Alcoolul interferează cu capacitatea celulelor creierului de a comunica cu restul corpului
Alcoolul este un relaxant al creierului. Dr. Mathis descrie efectele sale, spunând:
„În timp ce bei alcool, există o creștere a neurotransmițătorilor creierului – GABA, dopamină, serotonina și glutamat. Acești neurotransmițători induc relaxare și un sentiment de euforie, contribuind la „bucuria” pe care o simt adesea băutorii.”
Alcoolul interferează și cu capacitatea celulelor creierului de a comunica cu restul corpului, ceea ce duce la simptomele tipice precum tulburări de judecată, coordonare slabă, modificări ale vederii și tulburări de memorie.
Creierul, a doua zi după ce ai băut
A doua zi după ce savurați băuturile alcoolice preferate va sta sub semnul mahmurelii. Dr. Mathis susține că unul dintre efectele principale ale alcoolului asupra organismului este deshidratarea,. Ea „contribuie în mare măsură la simptomele mahmurelii – dureri de cap, greață, oboseală și dificultăți de concentrare – pe care oamenii le experimentează a doua zi”.
Aceste simptome sunt cauzate și de deshidratare și de faptul că ficatul este ocupat cu metabolizarea alcoolului. În plus, alcoolul declanșează inflamația, perturbă nivelul de glucoză și afectează capacitatea de a obține un somn profund și odihnitor.
„Toți acești factori influențează colectiv modul în care ne simțim în ziua următoare”, spune dr. Mathis.
