Când nu ai un istoric al randamentelor după care să evaluezi performanţele administratorilor şi când nici costurile nu diferă mult de la un fond la altul, selectarea unei pensii private obligatorii nu-i o decizie uşoară.
„Un reper în alegerea unui fond de pensii sau a altuia poate fi evoluţia programelor de investiţii ale acestora; astfel trebuie consultate prospectele produselor de pensii şi analizate politicile de investiţii“, spune Shah Rouf, CEO Aviva Asigurări de Viaţă. Deocamdată, nu putem vorbi de o evoluţie a programelor de investiţii, deoarece piaţa pensiilor private în România nu are un istoric în această privinţă. Cel mult, poate fi urmărită evoluţia unor programe similare în celelalte ţări în care a fost introdus sistemul. Totuşi, nici acesta nu este un reper 100% sigur, deoarece respectivele evoluţii au fost obţinute în perioade diferite, în locaţii şi condiţii economice diferite. Simona Diţescu, CEO al BCR Administrare Fond de Pensii, spune că, „randamentul poate fi cel mult unul dintre reperele orientative, şi în niciun caz cel mai de seamă, chiar dacă, inevitabil, clientul va face aprecieri cu privire la calitatea managementului administrării“. Şi asta deoarece randamentele depind de politica de investiţii, iar un randament mare al unui produs, bazat pe o anume schemă de investiţii, nu garantează acelaşi randament pentru alt produs bazat pe o altă schemă de investiţii.
Concret, în piaţa românească, până în acest moment, nu sunt întrunite condiţiile pentru a face astfel de comparaţii. Tipul standard de investiţie în fondurile mutuale a avut un orizont de investire scurt spre mediu, în timp ce fondurile de pensii private sunt caracterizate de un ciclu lung de investire, de peste zece ani. „În plus, piaţa românească de capital nu oferă încă toate instrumentele de investiţii de care vor avea nevoie fondurile de pensii private. Cu toate acestea, randamentele constante la un nivel ridicat pot transmite siguranţa încredinţării activelor depuse lunar în vederea obţinerii pensiei“, concluzionează Diţescu. Totuşi, programele de investiţii rămân un reper important în alegerea celui mai bun fond de pensii private, în sensul alegerii unui profil de risc adaptat fiecărui contributor în sistem. Şi aici apare însă o dilemă: cei 17 administratori avizaţi până acum pe piaţa pensiilor private obligatorii au optat, aproape unanim, pentru profilul de risc mediu, adică 30% din contribuţii vor fi investite în acţiuni, iar restul de 70% în plasamente cu grad scăzut de risc. Singura excepţie de la această regulă o face Generali Asigurări cu fondul de pensii Aripi, care propune un plasament cu grad de risc ridicat (ceea ce implică şi un randament mai ridicat, teoretic). Mai exact, oferta Generali propune plasamente de 45% în acţiuni şi 55% în titluri de stat, depozite bancare şi obligaţiuni.
Un alt reper îl reprezintă costurile administrării unei pensii private obligatorii. Legea este însă deosebit de strictă şi în această privinţă, nivelul comisioanelor fiind identic la toţi administratorii: 2,5% din contribuţii, respectiv 0,05% pe lună din active sunt comisioanele de administrare. Singurele excepţii le găsim la Interamerican şi Aviva. Acestea acordă o perioadă de graţie în care nu se percepe niciun comision din valoarea activelor: în primii doi ani, la Interamerican, şi în primul an, la Aviva. Şi aici trebuie precizat că în primii ani randamentele s-ar putea să înregistreze uşoare pierderi, iar nivelul comisioanelor să fie sensibil mai mare decât profitul. Este însă un lucru firesc, care s-a întâmplat şi în alte ţări care au reformat sistemele de pensii.
Fondurile de pensii nu pot da faliment
Cei mai mulţi administratori sunt de părere, însă, că fundamental în alegerea fondului de pensii de către client va fi brandul administratorului şi experienţa sa pe piaţa pensiilor private în lume. Imaginea companiei, exerienţa în administrarea pensiilor şi în managementul activelor sau calitatea serviciilor se numără printre criteriile importante pe care viitorii contributori le vor avea în vedere atunci când vor semna formularul de adeziune la un fond de pensii sau altul. „Diferenţierea în domeniul pensiilor obligatorii poate fi dată de calitatea serviciilor şi o viziune pe termen lung. Alt tip de stimulare pentru clienţi este stabilirea unui raport de încredere între administrator şi client, încredre pe care încercăm să o clădim, în cazul nostru, printr-un parteneriat sindical“, spune Gilles Sohm, director general al AG2R Fond de Pensii.
În concluzie, ofertele fondurilor de pensii obligatorii sunt aproximativ identice la ora actuală. Doar timpul va dovedi cine a tras biletul câştigător. Din fericire, nimeni nu va pierde, deoarece statul garantează totalul contribuţiilor, mai puţin comisioanele, iar legea spune că fondul care are randamente sub minimul stabilit de CSSPP mai mult de patru trimestre la rând va fi închis, şi portofoliul transferat către alt fond.
Cum ne descurcam cu pilonul II de pensii
DEFINIŢIE Pilonul II este denumirea sistemului de pensii cu contribuţii definite şi obligatorii în care activele sunt administrate privat, spre deosebire de Pilonul I (pensia clasică).
CONTRIBUŢIE Din martie 2008, va trebui să contribuim cu 2% din cei 9,5% din salariul brut (CAS) către un fond de pensii obligatoriu. Procentajul va creşte cu 0,5% pe an, până la 6% din salariu, în 2016.
ALEGERE Ne putem alege compania care ne va administra pensia obligatorie în perioada 17 septembrie 2007 – 17 ianuarie 2008. Alegerea unui administrator ţine strict de decizia personală.
CONDIŢII Cotizarea la acest tip de pensii este obligatorie pentru salariaţii cu vârsta până în 35 de ani (inclusiv) şi opţională pentru cei cu vârsta între 35 şi 45 de ani.
OFERTĂ 17 companii ne oferă 17 fonduri de pensii, care însă nu se diferenţiază prea mult între ele. Două companii au eliminat o parte din comisioane pentru o perioadă, iar un administrator propune un fond cu grad de risc ridicat, în timp ce toţi ceilalţi au ales varianta riscului mediu.
ATENŢIE Cei cu vârsta sub 35 de ani care nu optează, în cele patru luni disponibile, pentru un fond de pensii obligatoriu vor fi repartizaţi aleatoriu. Cei care semnează cu mai multe companii riscă, de asemenea, să fie repartizaţi aleatoriu.
PENSIE Pensia obligatorie va fi plătită de către un furnizor de pensii, după vârsta de 65 de ani, din banii strânşi de-a lungul timpului în cont, la care se adaugă randamentul obţinut în această perioadă de administratorul ales. Randamentul depinde de modul în care administratorul a plasat banii pe burse, în titluri de stat, obligaţiuni sau alte instrumente monetare sau financiare.
GARANŢII Administratorul e obligat să garanteze că, la final, valoarea activelor nete personale nu va fi mai mică decât suma contribuţiilor plătite, diminuate cu penalităţile de transfer şi cu comisioanele legale.
CONTROL Legile şi normele sistemului privat de pensii sunt stricte şi impun companiilor limite de administrare, dar şi pentru comsioane. Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) are rol de reglementare, coordonare, supraveghere şi control.
SIGURANŢĂ Banii contribuabililor sunt ţinuţi în contul unei bănci depozitare, iar administratorul de pensii private nu poate retrage aceşti bani după bunul plac. Dintr-un fond alimentat special, Fondul de Garantare, se vor putea acoperi golurile din conturi în cazul unui faliment.
Sfatul specialistului
Recomandările Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private
Să consultaţi ofertele prezentate de cât mai mulţi administratori autorizaţi de către CSSPP, în cazul în care nu se pot consulta efectiv toate aceste oferte.
Să verificaţi dacă agenţii de marketing sunt avizaţi de către CSSPP, respectiv să verificaţi numerele acestor agenţi în Registrul pe site-ul CSSPP: www.csspp.ro.
Să verificaţi actul de aderare şi elementele de siguranţă ale acestuia, respectiv seria şi numărul unic alocat de către CSSPP, datele de contact ale administratorului.
Să verificaţi autorizarea administratorului, a prospectului schemei de pensii şi a fondului de pensii administrat privat, respectiv numerele şi data deciziilor de autorizare emise de către CSSPP, trecute pe actul de aderare. Orice verificare a tuturor entităţilor autorizate în sistemul pensiilor private se poate face consultând rubrica Registru de pe site-ul www.csspp.ro.
Să citiţi cu atenţie prospectele schemelor de pensii prezentate de către fiecare agent de marketing, pentru fiecare fond de pensii, şi să puneţi cât mai multe întrebări despre toate acele aspecte pe care consideraţi că trebuie să fie lămurite. La alegerea unui fond de pensii administrat privat, trebuie să ţineţi cont de elemente precum: comisioanele de administrare percepute de administrator, politica de investiţii, respectiv care sunt instrumentele financiare şi procentele de active investite, comisioanele de transfer, modalitatea de informare şi raportare către participant şi, nu în ultimul rând, experienţa administratorului. Atenţie, toate aceste elemente se regăsesc în prospectul schemei de pensii pe care agentul de marketing este obligat să îl prezinte participantului înaintea semnării actului de aderare.
Să fiţi foarte atenţi la semnarea actului individual de aderare, care este un contract scris încheiat cu administratorul fondului ales şi care trebuie semnat şi de administrator şi de agentul de marketing. Semnătura reprezintă acordul la contractul de societate civilă prin care este constituit acel fond şi la prospectul schemei de pensii private, precum şi faptul că a fost acceptat conţinutul acestora. Actul individual de aderare se redactează în două exemplare, se semnează în original. Un exemplar să se păstreze de către administrator şi unul de către persoana care a aderat la acel fond. Se va solicita o copie a actului lor de identitate, cu semnătura olografă a viitorului participant.
Să semnaţi un singur act individual de aderare. În cazul în care aţi semnat mai multe acte de aderare, la finalizarea procesului de aderare iniţial, veţi fi înscris în Registrul participanţilor ca „invalidat“ şi veţi fi repartizat aleatoriu de către CNPAS.
