In contextul mai larg al schimbarilor economice, politice, sociale si tehnologice, chiar daca drumul in cariera al oamenilor si-a schimbat forma traditionala, structurata pe treptele unei singure ierarhii, se poate observa in continuare mentinerea stadiilor, in forme relativ neschimbate:l Debutul, cuprins in medie intre 15 si 25 de ani, constituie intervalul de timp in care tanarul isi finalizeaza studiile, isi gaseste primul loc de munca si se casatoreste.l Avansarea, cuprinsa in medie intre 25
In contextul mai larg al schimbarilor economice, politice, sociale si tehnologice, chiar daca drumul in cariera al oamenilor si-a schimbat forma traditionala, structurata pe treptele unei singure ierarhii, se poate observa in continuare mentinerea stadiilor, in forme relativ neschimbate:
l Debutul, cuprins in medie intre 15 si 25 de ani, constituie intervalul de timp in care tanarul isi finalizeaza studiile, isi gaseste primul loc de munca si se casatoreste.
l Avansarea, cuprinsa in medie intre 25 si 45 de ani, reprezinta etapa in care, de regula, cariera capata semnificatie, dar si cea in care pot aparea complicatii ce tin de criza profesionala sau de viata de familie. Este perioada cea mai fasta a carierei. Competentele si aptitudinile se pot manifesta din plin, randamentul este maxim, iar oportunitatile de pe piata muncii sunt cele mai frecvente. Dar tot acum apar si primele preocupari fata de inaintarea in varsta si starea sanatatii.
l Stabilizarea, cuprinsa in medie intre 45 si 65 ani, este ultima parte a traseului profesional, cand individul cunoaste bine sistemul de valori, isi consolideaza viata de familie, are o vedere de ansamblu si accepta limitele propriei cariere. Daca pana la aceasta etapa evolutia este ascendenta pentru majoritatea persoanelor, fara abateri semnificative de la liniaritate, in jurul varstei de 45 de ani apare o ramificatie din care se desprind trei cai posibil de urmat:
1. progresul in functii de conducere superioara sau, de ce nu, o noua orientare profesionala:
2. stabilizarea, plafonarea;
3. declinul lent sau abrupt/intrarea precipitata in ultima etapa.
l Retragerea (pensionarea) incepe in general de la 65 de ani. Aceasta perioada a carierei trebuie si ea pregatita cu grija, din cauza potentialului ridicat de stres pe care il implica. Etapa poate insa constitui, pentru persoanele cu o buna stare fizica si psihica, un nou inceput, o continuare a activitatii pe plan familial, social, al afacerilor, micii agriculturi etc.
Fiecare dintre perioadele descrise are importanta ei, oportunitati si amenintari. De aceea, se impune analizarea situatiei particulare si, mai ales, pregatirea si tratarea ei cu toata atentia si seriozitatea, fara prejudecati si complexe, pentru manifestarea la maximum a posibilitatilor de autorealizare.
Stabilizarea carierei
in economia de criza
In contextul economic actual, din cauza pierderii sigurantei locului de munca, s-a schimbat radical si comportamentul oamenilor in raport cu cariera. Prin reducerea, de multe ori arbitrara, a resurselor umane, masura dictata de necesitatea diminuarii costurilor de productie, sarcinile de serviciu au devenit mai complexe si mai greu de indeplinit cu ajutorul vechilor deprinderi si calificari ale angajatilor. Acelasi efect l-a avut si cresterea ponderii micilor intreprinderi care nu si-au mai putut permite sa angajeze personal specializat pentru toate functiile, aparand astfel supradimensionarea activitatii si incarcarea cu atributii diferite, din mai multe compartimente. Toate aceste schimbari au generat cresterea stresului profesional. Situatia a devenit si mai complicata in cazul celor aflati in faza de stabilizare a carierei.
Angajatii aflati in acest stadiu au de-a face cu o serie de elemente stresante suplimentare: extrema dificultate de a gasi un loc de munca in cazul in care si-l pierd la o varsta de peste 45 de ani; capacitati de invatare mai reduse; aparitia problemelor de sanatate; prejudecati generale legate de comportamentul la aceasta varsta.
Un alt factor stresant, la aceasta varsta, il constituie lipsa unei preocupari la inceputul carierei pentru o orientare pe criterii psihologice. In urma cu 10 – 20 de ani, acest aspect a fost total neglijat. Acum, conditiile interne si externe, prin cumulare, fac situatia si mai dificila. Alegerea unei noi cariere si stabilizarea traseului profesional, cu atat mai mult pe fondul unei crize economice puternice, implica mobilizarea tuturor fortelor pentru redobandirea increderii in sine si cresterea sanselor de succes.
Dintre cele trei cai posibil de urmat in aceasta perioada, mai intalnita este cea de mijloc: plafonarea. Motivele sunt multiple:
– optiune deliberata, datorita satisfactiei, comoditatii generate de munca desfasurata sau neincrederii in fortele proprii, reticentei la schimbare:
competente limitate sau incapacitate de a dobandi noi cunostinte;
– lipsa perspectivelor din cauza reducerii activitatii multor intreprinderi si aplatizarii din ce in ce mai des intalnite in noile sisteme de organizare.
Solutia plafonarii in cariera nu este totusi cea mai buna solutie, tinand cont de vulnerabilitatea profesionala intr-o lume in continua schimbare. Pentru reorientarea carierei trebuie facuta o analiza cat mai obiectiva a propriilor competente si a posibilitatilor realiste de evolutie, de perfectionare profesionala, toate acestea in corelatie cu ceea ce poate oferi piata muncii, cu informatiile despre posturile disponibile si, mai ales, despre organizatiile care le ofera. Un agent economic cu o cultura de organizatie inadecvata, cu un management al resurselor umane deficitar sau cu o stare financiara precara poate oferi, pe termen lung, numai o inrautatire a situatiei. Caderea din lac in put, prin parasirea precipitata a unei organizatii aflate in dificultate pentru o alta, fara a avea un minimum de informatii, este destul de des intalnita.
Schimbarea in cariera trebuie planificata, ca oricare alta activitate, trebuie stabilite obiectivele (de informare, de perfectionare profesionala, de urmarire a tuturor oportunitatilor aparute), trebuie stabilite termene si urmarit stadiul indeplinirii lor.
Florin Rotaru, consultant, Centrul pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
Pentru cei care acorda importanta controlului propriei cariere, pot fi utile cateva sfaturi:
l Mentinerea unui randament ridicat este cheia reusitei. Va intareste increderea in propriile forte, va aduce aprecierea superiorilor si colegilor.
l Ramaneti la vedere, asigurandu-va ca toate eforturile facute si rezultatele lor sunt cunoscute si recunoscute.
l Fiti mobil, nu ramaneti cantonat intr-un post in care sunteti competent. Profitati de posibilitatile de perfectionare sau de promovare. Schimbati organizatia, daca acest lucru va pune mai bine in valoare calitatile.
l Gasiti un ghid, o persoana care sa va sfatuiasca si sa va ajute in problemele de cariera.
l Conduceti-va cariera prin tratarea sistematica si cu seriozitate, prin intocmirea si respectarea planurilor de cariera, reactualizarea lor ori de cate ori se schimba conditiile. Nu lasati reusitele sa va distraga de la posibilitatile de avansare.
l Continuati-va formarea, caci formarea continua este o datorie si o conditie esentiala a reusitei pe termen lung.
Tiparul
tranzitiei
facut de femei
Timp de un sfert de veac, Luana Popa a avut sansa sa desfasoare, ca muzeograf, o activitate care a pasionat-o si i-a oferit multe satisfactii. In planurile pentru urmatorii 25 de ani vrea sa antreneze cat mai multe femei, deoarece este convinsa ca fiecare are dreptul la a doua sansa (macar) in viata.
La Muzeul de istorie din Brasov, Luana Popa s-a ocupat de istorie moderna si numismatica. In afara de faptul ca avea o colectie foarte mare in gestiune, a putut face multe cercetari in acest domeniu si chiar a fost desemnata presedinte al filialei locale a Societatii de Numismatica din Romania. Activitatea de editare a unor cataloage si carti, organizarea expozitiilor si experienta dobandita, in timp, in conducerea muzeului au contribuit la formarea unor abilitati ce i-au prins bine mai tarziu. „In mai 1990, am editat un ghid al Brasovului. Impreuna cu un arhitect, am infiintat chiar o editura pentru finalizarea acestui proiect, care s-a dovedit de succes. Si azi ma intreaba lumea daca mai am vreun exemplar.” Dar dna Popa a continuat sa-si desfasoare activitatea de baza, la muzeu. r
La 45 de ani, multe femei se gandesc mai degraba la o solutie de pensionare anticipata. Schimbarea carierei este o cumpana importanta, cu atat mai mult la o varsta cand viitorul incepe sa se… ingusteze. „Vanatoarea de vrajitoare” de la muzeu incepuse insa, la un moment dat, sa nu-i mai placa. Fetele se facusera mari si banii nu mai ajungeau pentru a le tine in facultate, asa ca, vrand, nevrand, a trebuit sa se apuce mai serios de afacerea inceputa cu editura, pentru a face rost de un ban in plus. r
Profitul obtinut cu urmatoarele doua carti de contabilitate a determinat-o sa ia prima decizie manageriala, cum se spune in teorie. „Impreuna cu partenerul meu de afaceri, arhitect, am hotarat sa ne facem propria tipografie si am luat primul credit de la banca. Ne-am pus casele gaj si am inceput sa cumparam utilaje cu banii imprumutati. Toate investitiile care au urmat le-am facut numai pe credite luate de la banca.” r
Greutatile nu au intarziat sa apara. Luana Popa recunoaste ca, daca nu ar fi beneficiat la vremea aceea de scutire de impozit pe cinci ani pentru activitatea productiva, nu ar fi reusit sa o scoata la capat. In 1996 a reusit sa obtina un credit PHARE, nu foarte mare, dar nerambursabil. Cu el a completat suma necesara unei investitii ce a inceput sa dea roade ceva mai tarziu: o linie flexibila de imprimare grafica a ambalajelor alimentare, foarte la moda acum in Occident. „Am invatat foarte mult in acesti ani. Intrasem intr-o activitate despre care nu stiam nimic. Nici despre afaceri nu stiam noi mare lucru la inceput. La un moment dat, am fost nevoiti sa schimbam statutul juridic al societatii, pentru a atrage actionari, oameni de incredere si cu posibilitati de investitii.” r
Acum, ii da mana sa recunoasca faptul ca nu putine au fost momentele de disperare si regret ca a parasit o slujba sigura si comoda, la stat. Succesul a adus-o pe creasta valului! Este presedinte al filialei Brasov a Asociatiei Femeilor Manager din Romania si vicepresedinte la nivel national. Ideea infiintarii acestei organizatii a pornit nu numai din dorinta de a putea sustine si alte femei in stradania lor de a fi utile, altfel decat devotandu-se artei culinare, ci si cu speranta de a schimba aceasta societate. „Simt ca este momentul sa ne implicam si in viata politica”. Luana Popa este convinsa ca, daca tara ar fi fost condusa de mai multe femei, tranzitia ar fi fost mai bine gospodarita. Sau, cel putin, ar fi avut un gust mai bun!tr
r
Arheologia r
afacerilor r
anului 2000r
La optsprezece ani, Dana Militaru voia sa se faca arheolog. Dupa aproape tot atatia ani petrecuti la catedra, s-a hotarat, dintr-o data, sa porneasca pe un alt drum, care nu avea nici o legatura cu nimic din ceea ce invatase o viata. r
r
„Cand m-am decis sa renunt la cariera didactica, aveam 37 de ani. Desi imi iubeam elevii si profesia, scoala nu-mi mai oferea nici un viitor, iar situatia materiala devenise de nesuportat. Simteam nevoia sa fac altceva, asa ca am hotarat sa accept propunerea surorii mele. Ea isi deschisese, cu cativa ani in urma, la Deva, o firma care se ocupa de comercializarea mobilei.” Dana Militaru a luat cu destul de multa greutate decizia de a porni in cu totul alta directie decat cea pentru care se pregatise. In 1996, cand a renuntat la catedra de istorie din Brasov, nici mediul de afaceri nu mai era la fel de favorabil dezvoltarii ca dupa Revolutie. „Sora mea era in profil, pentru ca facuse la facultate industrializarea lemnului. Eu nu aveam nici macar o notiune despre economia de piata. Nu stiam exact ce ma va astepta, dar eram constienta ca trebuie sa suport hotararea pe care o luasem.” r
La inceput, nici sotul nu s-a aratat prea increzator in succesul ei in afaceri. Dupa un timp, nu numai ca a aprobat-o, ci a renuntat la profesia de inginer in aeronave, alaturandu-i-se in demersurile de a comercializa mobila si produse electrocasnice. O perioada au vandut, amandoi, marfurile in magazinul pe care-l inchiriasera in Brasov. Dana Militaru recunoaste insa ca fara ajutorul moral si, mai cu seama, material al surorii sale nu ar fi reusit. „Meritul meu – spune cu sinceritate acum femeia de afaceri – este de a fi depasit statutul de profesor, modest, rezervat, la locul lui si fara tupeu. Am reusit sa invat ca poti trece pragul unei banci fara sa-ti tremure genunchii de frica.”r
La inceputul anului trecut, a avut chiar curajul de a-i propune surorii sale sa deschida o hala de productie. Devenise, de altfel, singura solutie pentru a tine piept concurentei. Cum a reusit sa faca fata noii provocari? Vazand si facand, citind, umbland prin tara si vizitand unitati de productie in profil. „M-a interesat foarte mult testarea pietei. In Brasov, concurenta este acum puternica.” Fondurile provenite din activitatea productiva, intr-un singur an, se ridica la mai mult de un miliard si jumatate de lei. Singura problema pe care nu a putut sa o rezolve asa cum si-ar fi dorit este timpul liber. Dana Militaru spune ca nimic nu poate sa inlocuiasca vacantele din anii cand era profesoara de istorie. Oricat ar fi de mare profitul, nu se poate compara cu vremurile de altadata, cand facea sapaturi la cetatea Histria, visand cu ochii deschisi la atatea minuni ale lumii ce-si asteapta descoperitorii. tr
r
Florin Rotaru