„Premierul” republicii autoproclamate Doneţk, Aleksandr Zaharcenko, a fost ales preşedinte cu peste 81% din voturi, contracandidaţii săi obţinând câte 9%, potrivit unui sondaj realizat la ieşirea din secţiile de votare şi dat publicităţii de către şeful "comisiei electorale" locale rebele Roman Liaghin, potrivit AFP.

Ambiţia sa: "construirea unui nou stat, care va deveni legitim după alegeri, şi recuperarea teritoriilor din estul Ucrainei aflate în prezent sub control ucrainean", a subliniat el înainte de scrutin, într-o întâlnire cu studenţi.

Fost mecanic şi om de afaceri, în cârstă de 38 de ani, care spune că şi-a vândut afacerea pentru a finanţa un grup militar rebel, Zaharcenko a participat la luarea cu asalt a sediului Administraţiei Regionale de la Doneţk, pe 16 aprilie, de către separatişti. Acest eveniment fondator al revoltei faţă de Kiev a fost urmat de proclamarea independenţei "republicii" de la Doneţk şi a celei vecine, la Lugansk, iar după aceea de confruntări armate care s-au soldat cu peste 4.000 de morţi.

Biografia sa oficială insistă asupra faptului că tatăl său a muncit ca miner timp de 30 de ani, un lucru important în această regiune – Donbas -, în care întreaga economie gravitează în jurul bazinului minier.

La Lugansk, "preşedintele republicii" rebele, Igor Plotniţki, a fost ales cu peste 63% din voturi. La fel ca Zaharcenko, a avut contracandidaţi aproape necunoscuţi.

Acest fost militar, în vârstă de 50 de ani, cu o statură masivă, s-a convertit într-un om de afaceri după destrămarea fostei URSS, iar ulterior într-un apărărtor al consumatorilor. După ce a ocupat postul de "ministru al apărării" teritoriului separatist, el a fost numit la conducerea "republicii" de la Lugansk în august, în locul liderului separatist Valeri Bolotov, rănit într-un atentat.

Plotniţki a fost acuzat de justiţia de la Kiev că a transferat-o în Rusia pe femeia pilot ucraineană Nadia Savcenko, capturată de către rebeli în timpul unor confruntări. Savcenko este acuzată de Moscova că a participat la o operaţiune care a provocat moartea a doi jurnalişti ruşi, în iunie, în estul Ucrainei.

Foarte ataşat de trecutul sovietic şi moştenirea comunistă, ca majoritatea liderilor rebeli, Igor Plotniţki a catalogat drept "genocid moral" demontarea unei statui a lui Lenin la Harkov, un oraş important din estul Ucrainei rămas sub controlul Kievului.

Uniunea Europeană a apreciat că scrutinul organizat duminică de rebelii proruşi în regiunile Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei este ilegal, nu va fi recunoscut şi constituie un "nou obstacol" în calea unei soluţionări paşnice a conflictului, relatează AFP.

"Consider alegerile desfăşurate astăzi drept un nou obstacol în procesul de pace din Ucraina", a declarat noua şefă a diplomaţiei europene, Federica Mogherini, potrivit unui comunicat.

În opinia lui Mogherini, alegerile de duminică din estul Ucrainei "încalcă litera şi spiritul" acordurilor încheiate în septembrie, la Minsk, între Kiev şi separatişti.

Aceste acorduri prevăd organizarea unor alegeri la începutul lui decembrie, în conformitate cu legislaţia din Ucraina.

La randul său, Berlinul aminteşte Moscovei, după scrutinele separatiştilor, că a promis să respecte unitatea Ucrainei

Ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier le-a amintit luni autorităţilor ruse promisiunea pe care au făcut-o de a respecta "unitatea Ucrainei".

Şeful diplomaţiei germane a apreciat totodată că acest "aşa-zis scrutin", considerat ilegal de către Uniunea Europeană, "aduce atingere literei şi spiritului Acordurilor de la Minsk" încheiate pe 5 septembrie între Kiev şi rebeli cu susţinerea comunităţii internaţionale şi Moscovei. Steinmeier reia asfel mesajul noii şefe a diplomaţiei UE Federica Mogherini.