Ce se întâmplă în cazul majorității absolute?

Acesta este scenariul ideal pentru președintele Franței, reales în aprilie. Dacă confederația Împreună! (LREM, MoDem, Orizonturi și Agir) ar câștiga cel puțin 289 de locuri din cele 577 din Adunarea Națională, Emmanuel Macron ar avea sprijinul parlamentar necesar pentru a-și duce politica în cursul celui de-al doilea mandat de cinci ani, la fel ca și în timpul primului când a avea aproape 350 de locuri cu aliații săi. De asemenea, Emmanuel Macron şi-a reiterat, joi, apelul către francezi pentru a-i acorda „o majoritate puternică și clară”.

„Din momentul în care are majoritatea în Adunarea Naţională, şeful statului are multă putere”, a declarat pentru AFP Didier Maus, preşedinte emerit al Asociaţiei Franceze pentru Drept Constituţional. „Devine un căpitan care determină politica Națiunii”, adaugă el, amintind că se vorbea despre un „hiper-președinție” în timpul mandatului lui Nicolas Sarkozy (2007-2012).

În caz de majoritate relativă?

Dacă Împreună! iese pe primul loc, dar fără a ajunge la ștacheta celor 289 de locuri, Emmanuel Macron ar avea atunci doar o majoritate relativă în Adunarea Națională. Scenariul ar fi mai complicat pentru președintele Republicii care ar avea două variante. Prima ar fi să caute sprijinul altor grupuri politice pentru a avea o majoritate absolută pentru aprobarea textelor. Ar putea fi un acord legislativ sau un acord de la caz la caz. A doua variantă ar fi să guverneze în minoritate cu prim-ministrul ales de el, care ar putea rămâne Elisabeth Borne.

Această situație a fost cea a lui Michel Rocard din 1988 până în 1991, stânga neavând majoritate absolută după realegerea lui François Mitterrand. Șeful guvernului a recurs apoi de 28 de ori la celebrul articol 49-3 care permite guvernului să adopte un text fără a-l supune votului Adunării. După ce a recurs la această armă constituțională, opoziția poate depune o moțiune de cenzură și dă jos guvernul, cu condiția să fie unită și să adune o majoritate pentru a o vota.

„Guvernul domnului Rocard a fost în minoritate, dar nu a existat niciodată o majoritate de oponenți care să-l dea jos”, amintește domnul Maus.

Rețineți că utilizarea lui 49-3 este mult mai limitată astăzi. În special, se poate aplica doar bugetului și unui act legislativ pe sesiune.

Și în caz de conviețuire?

Dacă alianța de stânga Nupes a lui Jean-Luc Mélenchon va câștiga majoritatea absolută la alegerile legislative, acesta ar fi, desigur, scenariul cel mai puțin favorabil pentru Emmanuel Macron. Practic, el ar fi lipsit atunci de toate puterile sale. „Nu mai este el cel care va determina politica Națiunii, ci majoritatea din Adunarea Națională și prim-ministrul desemnat”, precizează Dominique Rousseau, profesor de drept constituțional la Universitatea Panthéon-Sorbonne.

Președintele și-ar păstra însă puterea de a numi premierul, dar care va trebui să fie în fază cu majoritatea din Adunare pentru a nu fi răsturnat rapid. În cazul conviețuirii, șeful statului păstrează și posibilitatea dizolvării Adunării Naționale și a convocării de noi alegeri legislative în încercarea de a-și recupera majoritatea.

Dizolvarea este o sabie cu două tăișuri: Jacques Chirac și-a pierdut majoritatea în 1997 cu o dizolvare a Adunării care a fost sancționată de alegători. A fost forțat să coabiteze cu Lionel Jospin la Matignon în ultimii cinci ani ai mandatului său de șapte ani. Cu toate acestea, el rămâne șeful Forțelor Armate, transmite Le Soir.

Ce arată sondajele?

Coaliţia preşedintelui francez Emmanuel Macron pare bine plasată pentru a rămâne prima forţă politică din Adunarea naţională (camera inferioară a parlamentului), conform primelor proiecţii ale rezultatelor votului din primul tur al alegerilor legislative desfăşurat duminică, transmite AFP.

Tabăra prezidenţială ar urma să-şi adjudece între 275 şi 310 locuri din totalul de 577, conform unui sondaj Ifop-Fiducial, şi între 255 şi 295, conform unui sondaj Ipsos. Majoritatea absolută înseamnă 289 de mandate.

În termen de voturi, coaliţia preşedintelui centrist recent reales în aprilie se află umăr la umăr cu coaliţia stângii, conform aceloraşi estimări.

Blocul de stânga Nupes (LFI, PCF, PS şi EELV) şi ”Ensemble”, o coaliţie macronistă a partidelor de centru şi centru-dreapta LREM / Renaissance, MoDem şi Horizons au obţinut câte 25,2%.

Pe locul trei în opţiunile votanţilor s-a clasat Rassemblement National, cu 18,9%.

Alegerile au fost marcate de absenteism, participând doar 47,2% din totalul francezilor cu drept de vot. Al doilea tur al alegerilor legislative va avea loc duminică, 19 iunie.