Alegeri Parlamentare 2020: Care este profilul votanților din România (STUDIU)

În condițiile ultimului an în care publicul a devenit tot mai fragmentat, fiecare segment căpătând un caracter din ce în ce mai antagonic în raport cu celelalte, un studiu realizat de Reveal Marketing Research își propune să realizeze o analiză a evoluției emoționale, a priorităților și a atitudinilor sociale ale principalelor bazine electorale.

Dacă majoritatea studiilor se concentrează asupra anticipării rezultatelor electorale sau a nivelului de prezența la vot, ediția specială a barometrului Românii AZI își dorește să surprindă și să înțeleagă care sunt cele mai potrivite metode de comunicare cu aceste segmente electorale. Barometrul Romanii AZI este un instrument dezvoltat de Reveal Marketing Research care monitorizează, începând cu luna aprilie, axa emoțiilor și a priorităților românilor în contextul actual.

Bazinele electorale analizate sunt formate din alegătorii partidelor: PNL, USR-Plus și PNL.

Profilul motivațional al alegătorilor

Profilul votanților PNL	Profilul votanților USR-Plus	Profilul votanților PSD
Cu până la 8% mai orientați către depășirea obstacolelor și schimbare decât media populatiei. Cu până la 6% mai puțin orientați către relații sociale și unitate. Cu până la 6% mai puțin orientați către stabilitate, responsabilitate și credință În ceea ce privește teritoriul perfecționării și puterii, nu sunt diferențe semnificative față de media națională.	Cu până la 6% mai orientați către depășirea obstacolelor și schimbare decât media populației. Cu până la 10% mai orientați către relații sociale și unitate. Cu până la 7% mai puțin orientați către stabilitate, responsabilitate și credință. Cu până la 3% mai puțin orientați către perfecționare și putere.	Cu până la 16% mai puțin orientați către depășirea obstacolelor și schimbare decât media populației. Cu până la 14 % mai orientați către relații sociale și unitate. Cu până la 15% mai puțin orientați către stabilitate, responsabilitate și credință (în august), dar cu până la 9% mai puțin orientați către stabilitate în octombrie. Cu până la 3% mai puțin orientați către perfecționare și putere.

Cum arată profilul motivațional al votanților PNL?

Votanții PNL din ultimele luni – august-noiembrie, sunt diferiți de media populației pentru că acordă o importanță mai mare reușitei personale și schimbării/ evoluției, cu până la 8% față de media populației.

Teritoriile orientate către colectivitate – Relații sociale și unitate și Stabilitate, responsabilitate, sunt mai puțin importante pentru ei, cu până la 6% în ambele cazuri.

Cum arată profilul motivațional al votanților USR-Plus? Ce îi motivează pe votanții USR-Plus și cum sunt aceștia comparativ cu media?

Votanții USR-Plus din lunile august-noiembrie, sunt mai orientați către Depășirea obstacolelor/ schimbare ca priorități, cu o diferență de procente între 4% și 6% față de medie. Până în octombrie, ei sunt aproape la fel ca media populației când vine vorba de orientarea către Relații sociale și unitate, un teritoriu care ajunge în importanță la 39% pentru ei. Însă, în luna noiembrie, orientarea către relații sociale crește cu 10%, cu până la 6% mai mare decât în rândul votanților PNL. Aceștia sunt cel mai puțin orientați către teritoriul Stabilității, față de toți ceilalți votanți, cu până la 7% diferență.

Familiile moderne, cei mai orientați către Relații sociale și unitate în noiembrie – creștere de la 41% la 52% în urban.

Cum arată profilul motivațional al votanților PSD? Ce îi motivează pe votanții PSD și cum sunt aceștia comparativ cu media?

Votanții PSD sunt cei mai puțin orientați către schimbare si cei mai orientați către stabilitate.

Votanții PSD din lunile august-noiembrie prioritizează teritoriile sociale, precum Relații sociale și unitate și Stabilitate, responsabilitate și credință. Votanții PSD au prioritizat relațiile sociale cu până la 14% mai mult decât media și Stabilitatea cu 15% mai mult decât media.

Depășirea obstacolelor este teritoriul cel mai puțin important pentru aceștia, el fiind o prioritate pentru mai puțin de 16% dintre ei. Asta înseamnă că votanții PSD pun accentul pe armonie, stabilitate și dimensiunea sociala a vieții și mai puțin pe ambiție și schimbare, depășirea obstacolelor, putând spune că sunt mai orientați către tradiție și către comunitate.

Milenialii din mediul rural erau în octombrie opuși celor din mediul urban (58% aleg Stabilitatea), lucru ce arată faptul că depind că priorități de mediul în care trăiesc, mai mult decât celelalte segmente. În luna noiembrie, orientarea lor către stabilitate scade la 32%.

Profilul emoțional al alegătorilor

Profilul votanților PNL	Profilul votanților USR-Plus	Profilul votanților PSD
Cu pâna la 9% mai motivați și mai bucuroși decât media. Cu până la 4% mai obosiți și mai dezamăgiți decât media. Pe teritoriul furiei și panicii, nu sunt diferențe semnificative față de media națională. În ceea ce privește relaxarea, nu sunt diferențe semnificative față de media națională.	Cu până la 7% mai puțin furioși și temători până în octombrie, apoi cu până la 10% mai furioși și temători. În ceea ce privește motivația și bucuria, nu sunt diferențe semnificative față de media națională. Cu până la 6% mai puțin obosiți și dezamăgiți decât media. Cu până la 7% mai relaxați și mai liniștiți.	Cu până la 10% mai puțin furioși și temători. În ceea ce privește motivația și bucuria, nu sunt diferențe semnificative față de media națională. Cu până la 10% mai obosiți și dezamăgiți decât media. Cu până la 5% mai puțin relaxați și liniștiți.

Cum arată profilul emoțional al votanților PNL? Cum cred votanții PNL că se simt românii? Cum diferă percepția votanților PNL comparativ cu media?

Votanții PNL din ultimele luni – august-noiembrie, sunt diferiți de media populației prin faptul că și consideră că românii sunt mai motivați și mai bucuroși – cu 9% mai mult decât media.

Totodată, când e vorba de a ghici emoțiile negative ale românilor, votanții PNL considerau în august că românii au fost mai obosiți și mai dezamăgiți – cu 4% mai mult decât media.

34% dintre Tinerii profesioniști consideră că românii sunt dezamăgiți, obosiți în septembrie, față de media de 25%. Familiile moderne consideră acest lucru în proporție de 33%.

Cum arată profilul emoțional al votanților USR-Plus. Cum cred votanții USR-Plus că se simt românii? Cum diferă percepția votanților USR-Plus comparativ cu media?

În lunile august și septembrie, votanții USR-Plus îi percep pe români ca având emoții pozitive într-o proporție mai mare decât o fac ceilalți romani, cu până la 7% mai puțin furioși și tot până la 7% mai relaxați și liniștiți, mai ales în luna august. În luna octombrie, aceștia se percep cu până la 6% mai puțin obosiți și dezamăgiți, decât se percep românii în medie (urban și rural). În luna noiembrie, furia și panica sunt percepute ca fiind cu până la 10% mai des întâlnite în rândul romanilor.

Segmentele cele mai furioase în rural: Milenialii și maturii singuri (75%)

În mediul urban: familiile moderne și familiile tradiționale, la egalitate (65%).

Profilul emoțional al votanților PSD. Cum cred votanții PSD că se simt românii? Cum diferă percepția votanților PSD comparativ cu media?

Votanții PSD evaluează emoțiile românilor ca fiind negative într-un procent mai mare decât media. Ei consideră că românii sunt cu până la 10% mai puțin furioși și temători în lunile august-noiembrie, cu până la 10% mai obosiți și dezamăgiți și cu până la 5% mai puțin relaxați și liniștiți.

Votanții PSD sunt cei mai obosiți și dezamăgiți, cu până la 6% mai mult decât votanții PNL.

Cu toate astea, în luna august, votanții PSD considerau că românii sunt motivați și bucuroși cu 5% mai mult decât media. Aceștia au un profil emoțional vizibil diferit de votanții PNL și USR-Plus.

Studiul a fost realizat pe un eșantion național – rural și urban, în rândul persoanelor digitalizate. Metoda de colectare a fost CAWI – chestionar auto-aplicat online de 1015 respondenți (în luna noiembrie). Marja de eroare: +/-3%.