Alegeri parlamentare 2024. Românii sunt chemați să-și aleagă reprezentanții în Senat și Camera Deputaților. 31 de partide și 19 organizații participă. Listele candidaților sunt complete.
Alegeri parlamentare 2024. Pe 1 decembrie 2024, cetățenii României vor participa la alegeri parlamentare, un scrutin crucial pentru viitorul politic al țării. Alegătorii vor decide componența celor două camere ale Parlamentului – Senatul și Camera Deputaților – care vor influența direcțiile legislative și guvernamentale pentru următorii patru ani.
Biroul Electoral Central (BEC) a publicat listele definitive ale partidelor, alianțelor și organizațiilor minorităților naționale înscrise în cursă, în conformitate cu legislația electorală.
31 de partide și alianțe politice s-au înscris pentru alegerile parlamentare 2024
Un număr impresionant de 31 de partide și alianțe politice s-au înscris pentru alegerile parlamentare 2024.
În plus, 19 organizații ale minorităților naționale vor participa pentru a-și reprezenta comunitățile în forul legislativ.
Biroul Electoral de Circumscripție pentru Diaspora (BEC 43) a organizat tragerea la sorți a ordinii candidaților pe buletinele de vot, un proces menit să asigure transparența și corectitudinea alegerilor.
Partidele mari și candidații lor pentru Senat și Camera Deputaților
Cele mai importante formațiuni politice din România au propus liste extinse de candidați pentru ambele camere parlamentare.
Partidul Social Democrat (PSD) conduce, având 639 de candidați în 42 de circumscripții.
Pe locul secund se află SOS România, cu 636 de candidați, iar Partidul Național Liberal (PNL) completează podiumul cu 630 de candidați.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) se prezintă cu 621 de candidați, urmată de Forța Dreptei, cu 619 reprezentanți.
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) participă cu 596 de candidați, iar Uniunea Salvați România (USR) cu 589.
Partidul Sănătate Educație Natură Sustenabilitate (SENS), recunoscut pentru abordările progresiste, propune candidați în toate județele și diaspora.
Alte formațiuni politice importante care intră în competiția electorală includ Partidul Social Democrat Independent, cu 477 de candidați, Partidul Național Conservator Român, care a înscris 435 de candidați, și Partidul România în Acțiune, reprezentat de 424 de candidați.
Rolul organizațiilor minorităților naționale
Dincolo de partidele politice, 19 organizații ale minorităților naționale vor concura în alegerile parlamentare din 2024.
Acestea vor reprezenta diverse grupuri etnice din România și vor avea candidați pentru a obține mandate de deputați.
Printre organizațiile înscrise se numără Uniunea Elenă din România, Uniunea Democrată Turcă din România, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT., Uniunea Croaților din România, Uniunea Slovacilor și Cehilor din România, Forumului Democrat al Germanilor din România, Uniunea Polonezilor din România, Uniunea Armenilor din România, Uniunea Ucrainenilor din România, Asociația Liga Albanezilor din România, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Uniunea Bulgară din Banat – România, Uniunea Sârbilor din România, Federația Comunităților Evreiești din România și Asociația Partida Romilor „Pro-Europa”.
Cum funcționează sistemul electoral?
Alegerile parlamentare din 2024 se desfășoară conform unui sistem de reprezentare proporțională. Astfel, partidele și alianțele trebuie să depășească un prag electoral pentru a accede în Parlament.
Pragul electoral este de 5% din voturile naționale pentru partide și de 8-10% pentru alianțe, în funcție de numărul de formațiuni membre.
În plus, se aplică norme de reprezentare: un deputat este ales pentru fiecare 73.000 de locuitori și un senator pentru fiecare 168.000.
Votarea: unde și cum
Românii își vor exprima opțiunile electorale atât în țară, cât și în străinătate, în secții de votare organizate conform reglementărilor în vigoare (vezi aici regulamentul complet).
Votul este secret și liber exprimat, fiind garantat prin măsuri legale ce protejează drepturile electorale ale fiecărui cetățean.
Aceste alegeri sunt considerate un moment esențial pentru definirea viitorului României pe plan politic și legislativ, având un impact major asupra vieții cetățenilor.