Alegeri parlamentare 2024. Rezultatele alegerilor parlamentare urmărite în timp real grație tehnologiei
Alegeri parlamentare 2024. În cadrul alegerilor parlamentare din acest an, cetățenii vor avea posibilitatea de a urmări rezultatele în timp real, un sistem similar celui folosit la primul tur al alegerilor prezidențiale.
Acest sistem inovator, dezvoltat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) și Institutul Naţional de Statistică, va permite afișarea rapidă a rezultatelor, oferind transparență și accesibilitate.
După închiderea secțiilor de votare, la ora 21:00, pe măsură ce procesele verbale și materialele necesare votării sunt transmise și verificate de birourile electorale județene, rezultatele vor fi afișate instantaneu pe site-ul Biroului Electoral Central (BEC) și al AEP.
Președintele AEP, Toni Greblă, a subliniat că acest proces de centralizare a voturilor va fi disponibil în timp real, având inclusiv reprezentări grafice ale rezultatelor provizorii, parțiale și finale.
Cele două site-uri dedicate acestui serviciu, prezenta.roaep.ro și voting.roaep.ro, vor fi active încă din momentul deschiderii oficiale a votării.
În plus, STS a pregătit și instruit peste 46.000 de persoane care vor face parte din secțiile de votare, asigurându-se că toată infrastructura tehnică necesară va fi disponibilă, inclusiv sisteme informatice, echipamente de rețea și telecomunicații, tablete și telefoane mobile.
Alegeri parlamentare 2024: Peste 8.000 de candidați luptă pentru locuri în Parlamentul României
Pe 1 decembrie 2024, România va organiza alegeri parlamentare, în care 31 de partide și alianțe politice, împreună cu 19 organizații ale minorităților naționale, se vor lupta pentru cele peste 400 de locuri din Senat și Camera Deputaților, scrie evz.ro.
În total, peste 8.000 de candidați vor intra în competiție pentru un loc în Legislativ, incluzând partide mari, dar și grupări politice mai mici, ce speră să câștige un mandat.
Partidele mari și numărul candidaților
La vârful competiției se află Partidul Social Democrat (PSD), care domină numeric cursa cu 639 de candidați. Acesta este urmat de Partidul S.O.S. România, cu 636 de candidați, și Partidul Național Liberal (PNL) cu 630. Alte formațiuni politice importante, cum ar fi Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), cu 621 de candidați, și Forța Dreptei, cu 619, completează lista celor mai mari partide.
Uniunea Salvați România (USR), cu 589 de candidați, și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), cu 596 de candidați, sunt și ele în topul competiției pentru un loc în Parlament.
Formațiuni politice mai mici, dar active
În paralel cu partidele mari, o serie de formațiuni politice mai mici și-au anunțat participarea. Printre acestea se numără Partidul Social Democrat Independent, cu 477 de candidați, și Partidul Național Conservator Român (435 de candidați). Altele, precum Partidul România în Acțiune (424 candidați) și România Socialistă (333 de candidați), continuă tradiția unor grupări politice mai mici ce speră să aibă un impact semnificativ pe scena politică.
Lista continuă cu diverse partide ce reprezintă interese specifice, cum ar fi Partidul Reînnoim Proiectul European al României (273 de candidați) și Alianța Național Creștină (244 de candidați). De asemenea, există formațiuni precum Partidul Patrioții Poporului Român și Partidul Oamenilor Tineri, fiecare cu aproximativ 150 de candidați.
Unele partide mai mici, cu candidaturi mai reduse, speră să aibă un impact semnificativ, printre acestea numărându-se Partidul Ecologist Român, cu 128 de candidați, și Partidul Sănătate Educație Natură Sustenabilitate, cu 100 de candidați. Chiar și partide cu doar câțiva candidați, cum ar fi Partidul Pensionarilor Uniți (1 candidat la Camera Deputaților) sau Partidul Phralipe al Romilor (1 candidat la Senat), sunt parte din diversitatea politică a acestor alegeri.
