Paisprezece candidați – zece susținuți de partide și patru independenți – vor concura pentru fotoliul de președinte al României pe 24 noiembrie 2024. Printre aceștia se află lideri importanți din partidele tradiționale, precum Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Elena Lasconi, George Simion sau Kelemen Hunor, dar și figuri din afaceri și alte domenii, precum fostul șef al SIE, fiica unui patron media sau un medic veterinar fără experiență practică.
Iată cine sunt cei 14 candidați la președinția României, în ordinea în care apar pe buletinele de vot
1. Elena-Valerica Lasconi (USR)
Elena Lasconi, în vârstă de 52 de ani, a fost jurnalistă timp de 25 de ani, concentrându-se pe subiecte sociale. În 2020, a părăsit cariera de jurnalist pentru a intra în politică, câștigând primăria Câmpulung Muscel, orașul în care își construise o casă, după ce a candidat din partea USR.
În 2023, Lasconi a fost desemnată de USR să deschidă lista partidului pentru alegerile europarlamentare, dar a fost forțată să se retragă la cererea lui Cătălin Drulă, președintele USR la acea vreme, din cauza faptului că a susținut referendumul din 2018 pentru familia tradițională. Aceasta a stârnit critici, inclusiv din partea fiicei sale.
La alegerile locale din iunie 2024, Lasconi a câștigat un nou mandat de primar în Câmpulung, cu aproape 70% din voturi, în ciuda unui scor național sub 9% pentru USR. După acest rezultat, Drulă a demisionat din funcția de președinte al partidului, iar Lasconi l-a înlocuit, devenind și candidatul USR la prezidențiale.
2. George-Nicolae Simion (AUR)
George Simion (38 de ani) a devenit cunoscut în martie 2009, când a participat cu lumânări la comemorarea fostului președinte Ion Iliescu, dedicându-le victimelor Revoluției. Pe atunci, Simion era student la Universitatea din Iași, într-un program de master despre crimele comunismului. Ulterior, a fondat platforma civică Acțiunea 2012, care urmărea unirea României cu Republica Moldova, alături de Marius Lulea, co-președinte al platformei și actual prim-vicepreședinte al AUR.
Înainte de a intra în Parlament, Simion a lucrat pentru o firmă de construcții a lui Lulea, cunoscut pentru simpatia sa față de mareșalul Antonescu, figura controversată din istoria României. Simion a organizat marșuri unioniste în București, Alba Iulia și Chișinău, fiind ulterior interzis în Republica Moldova și Ucraina. A fost acuzat de legături cu serviciile secrete rusești, acuzații pe care le-a negat, promițând că se va retrage din cursa pentru prezidențiale dacă vor apărea dovezi.
Simion a candidat la alegerile europarlamentare din 2019, obținând doar 1,2%, dar în același an a fondat AUR, alături de Claudiu Târziu. Deși era un partid nou, AUR a surprins la alegerile parlamentare din 2020, obținând un scor de 9%. La alegerile europarlamentare din 2024, AUR a crescut la 15% din voturi. Simion a declarat că AUR nu va guverna alături de PSD după alegerile din decembrie.
3. Ion-Marcel Ciolacu (PSD)
Marcel Ciolacu (56 de ani) nu a reușit să intre la facultatea de Drept în anii ’80, a făcut armata și a lucrat ca muncitor într-o întreprindere electronică. Tatăl său i-a spus că, dacă nu poate intra la facultate, trebuie să se apuce de muncă. După Revoluție, Ciolacu a intrat în mediul privat și în politică, devenind membru al FSN, predecesorul PSD, și absolvind Universitatea Ecologică din București.
Ciolacu a avansat politic în umbra senatorului PSD Vasile Ion, nașul său de cununie. În perioada în care cei doi erau parteneri de vânătoare cu Omar Hayssam, apropiați de Ion Iliescu, Hayssam a fost ulterior condamnat pentru terorism. Ciolacu a urcat treptat în administrația locală, devenind consilier local, viceprimar, consilier județean, prefect, iar în 2012 a intrat în Parlament.
Cariera sa politică a căpătat o vizibilitate majoră în 2017, când Liviu Dragnea, pe atunci președintele PSD, l-a invitat la o partidă de pescuit cu premierul Sorin Grindeanu. După ce Dragnea l-a numit vicepremier pentru a-l controla pe prim-ministrul Mihai Tudose, Ciolacu s-a aliat cu Tudose împotriva lui Dragnea, iar Guvernul Tudose a căzut sub presiunea liderului PSD. În 2019, după demisia lui Dragnea, Ciolacu a devenit președintele Camerei Deputaților.
După pierderea alegerilor prezidențiale din 2019 de către Viorica Dăncilă, Ciolacu a convins-o pe aceasta să demisioneze din fruntea partidului, devenind președinte interimar al PSD, iar un an mai târziu, președinte cu puteri depline. În 2020, PSD a câștigat alegerile parlamentare, dar Iohannis a format o coaliție de dreapta. În 2021, PSD a intrat la guvernare alături de PNL și UDMR, iar Ciolacu a redevenit președinte al Camerei Deputaților. În iunie 2023, la rotativa guvernamentală, Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru.
4. Nicolae-Ionel Ciucă (PNL)
Nicolae Ciucă (57 de ani) este militar de carieră, având o vastă experiență în misiuni internaționale în Afganistan și Irak la începutul anilor 2000. A fost decorat pentru modul în care a condus trupele române în aceste teatre de război, fiind unul dintre puținii generali care și-au câștigat gradele pe câmpul de luptă în perioada post-decembristă.
În ianuarie 2015, președintele Klaus Iohannis l-a numit Șef al Statului Major al Apărării, cea mai înaltă funcție din armată. În 2018, Ciucă a afirmat că nu va face politică după retragerea din armată, considerând onoarea de a fi fost șef al Statului Major al Apărării ca fiind deasupra oricărei oferte politice. Totuși, în 2019, a acceptat să devină ministru al Apărării în guvernul condus de Ludovic Orban, după ce președintele Iohannis i-a solicitat să treacă în rezervă și să accepte un rol politic.
În decembrie 2020, după demisia lui Ludovic Orban, Iohannis l-a numit pe Ciucă premier interimar până la formarea coaliției de dreapta PNL-USR-UDMR. După căderea guvernului Cîțu în toamna anului 2021, președintele Iohannis l-a desemnat pe Ciucă premier într-un guvern de coaliție PNL-PSD-UDMR. În aprilie 2022, după demisia lui Florin Cîțu, Ciucă a devenit președintele PNL.
În iunie 2023, la rotativa guvernamentală, Ciucă a cedat funcția de prim-ministru către Marcel Ciolacu și a devenit președinte al Senatului. În calitate de candidat la prezidențiale, Ciucă a promis că nu va forma o nouă majoritate cu PSD, deși PNL și PSD continuă să fie parteneri de guvernare. De asemenea, Ciucă a fost acuzat de jurnalista Emilia Șercan de plagiat în teza de doctorat, însă procesul a rămas blocat în instanță.
5. Kelemen Hunor (UDMR)
Hunor Kelemen (57 de ani) este medic veterinar de profesie, dar a absolvit și Filosofia la Cluj. A intrat în politică în timpul guvernării CDR, devenind secretar de stat în Ministerul Culturii, condus pe atunci de Ion Caramitru. Ulterior, a ocupat funcția de ministru al Culturii în guvernele conduse de Emil Boc și Victor Ponta, în timpul președinției lui Traian Băsescu. De asemenea, Kelemen a fost vicepremier în guvernele conduse de Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, sub președinția lui Klaus Iohannis.
În 2000, a fost ales deputat de Harghita și este la al șaselea mandat. A urcat treptat în ierarhia UDMR, devenind președinte executiv în 2007, iar în 2011, după retragerea lui Marko Béla, a fost ales președinte al partidului. Kelemen este la a patra candidatură pentru funcția de președinte al României. Deși susține că vizează să adreseze problemele reale ale României, candidatul UDMR are ca principal scop să mobilizeze electoratul în perspectiva alegerilor parlamentare, care vor urma la o săptămână după primul tur al prezidențialelor.
În afacerea politică, Kelemen este și autor, publicând un roman și două volume de poezie, pentru care a primit premiul Uniunii Scriitorilor din România. A fost decorat atât de statul român, cât și de statul maghiar.
6. Mircea-Dan Geoană (independent)
Mircea Geoană (66 de ani) a absolvit Politehnica la începutul anilor ’80 și a lucrat ca inginer la trustul Energomontaj. După Revoluție, a intrat în Ministerul de Externe, unde a fost promovat rapid, devenind în 1996 ambasador al României în SUA la vârsta de 37 de ani, cel mai tânăr ambasador din istoria corpului diplomatic. În acea perioadă, a reușit să rămână ambasador și în guvernarea CDR.
În 2000, Geoană devine ministru de Externe în Guvernul Adrian Năstase, iar patru ani mai târziu, PSD a venit cu o propunere de tandem la prezidențiale: Adrian Năstase – președinte și Mircea Geoană – premier, însă Năstase pierde alegerile în fața lui Traian Băsescu. În urma înfrângerii, Iliescu îl critică sever pe Geoană, aplicându-i eticheta de „prostănac”.
În 2005, Geoană îl înfruntă pe Iliescu pentru conducerea PSD și câștigă. În 2009, era favorit în alegerile prezidențiale, dar după o dezbatere electorală controversată și întrebarea legată de vizita sa la Sorin Ovidiu Vântu, Geoană pierde în fața lui Traian Băsescu. Deși s-a declarat câștigător la închiderea urnelor, rezultatul a fost întors în dimineața următoare.
În 2020, Geoană pierde conducerea PSD în fața lui Victor Ponta și este debarcat din funcția de președinte al Senatului în 2011. După o perioadă de retragere, în 2019, devine secretar general adjunct al NATO. În prezent, în contextul campaniei electorale, au apărut acuzații privind posibile legături ale lui Geoană cu persoane implicate în propagandă rusă.
7. Ana Birchall (independentă)
Ana Birchall (51 de ani) este o profesionistă de succes în domeniul juridic, având o carieră impresionantă în România și internațional. După ce a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în anii ’90, a obținut un doctorat la Universitatea Yale din SUA, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ, și a lucrat într-o mare firmă de avocatură din New York.
Întoarsă în România în timpul guvernării Năstase, Birchall s-a implicat în Ministerul de Externe, contribuind la negocierile pentru aderarea României la Uniunea Europeană. A fost consilier pe probleme de politică externă în Senat și a condus departamentul de educație al PSD. În 2012, a devenit consiliera premierului Victor Ponta, iar ulterior a fost aleasă deputat de Vaslui în două legislaturi.
În februarie 2017, în urma adoptării controversatei OUG 13, care ar fi favorizat pe Liviu Dragnea, Birchall a fost numită ministru interimar al Justiției, înlocuindu-l pe Florin Iordache, cel care promovase ordonanța. După demisia lui Tudorel Toader în 2019, Birchall a revenit la Ministerul Justiției și a continuat să se opună modificărilor controversate din acest domeniu, inclusiv numirii Adinei Florea în fruntea Secției speciale pentru anchetarea magistraților, creată la propunerea lui Dragnea.
După primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019, Ana Birchall a fost exclusă din PSD, fiind acuzată de liderii partidului că și-a concentrat prea mult campania pe tema Justiției, în detrimentul imaginii partidului. În replică, Birchall a spus că nu putea să vorbească despre alte subiecte, aluzie la focusul campaniei Vioricăi Dăncilă.
8. Alexandra-Beatrice Bertalan Păcuraru (Alternativa pentru Demnitate Națională)
Alexandra Păcuraru (37 de ani) este o personalitate cunoscută din lumea media, dar și o figură controversată din punct de vedere politic. Fiica omului de afaceri Maricel Păcuraru, patronul unui post de televiziune și condamnat pentru spălare de bani, Alexandra a fost susținută financiar de tatăl său pe parcursul carierei sale.
După ce a terminat liceul în Statele Unite, a revenit în România, unde a absolvit Facultatea de Limbi Străine la Universitatea Dimitrie Cantemir și specializarea „Regie de film” la Universitatea Media. În 2013, și-a făcut debutul în televiziune, fiind gazda emisiunii „8 într-o barcă” la TVR 2, datorită sprijinului lui Titus Munteanu, fost director al televiziunii publice, care a remarcat-o și i-a oferit șansa de a apărea pe micile ecrane.
În 2014, Alexandra a trecut la televiziunea deținută de tatăl său, unde a moderat diverse emisiuni, abordând teme variate, de la stil de viață la subiecte politice. Într-un moment mai controversat, a fost scoasă de pe post chiar de tatăl său. În perioada în care activa pe post, Păcuraru a făcut declarații care au stârnit reacții, cum ar fi solicitarea ca Guvernul României să oprească sprijinul financiar pentru Ucraina și acuzarea liderilor politici români de subordonare față de Bruxelles.
În 2020, pentru a reduce traficul din Capitală, Alexandra Păcuraru a renunțat la propriul automobil și și-a angajat un șofer personal. De asemenea, este o persoană cu o viață de familie destul de activă, având cinci copii și colecționând icoane în valoare de 20.000 de euro.
În prezent, Alexandra Păcuraru candidează la funcția de președinte al României din partea unei noi formațiuni politice fondate de fostul europarlamentar PSD Cătălin Ivan.
9. Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
Sebastian Popescu (42 de ani) este un personaj mai puțin cunoscut în politica românească, cu o carieră atipică. Deși a studiat medicina veterinară și a lucrat în domeniu pentru o perioadă, nu a continuat să practice profesia. După ce a locuit și studiat timp de șapte ani în Timișoara, s-a mutat la București. A activat pentru o perioadă în cabinete veterinare și farmacii, iar ulterior a trecut printr-un proces de reconversie profesională, lansând două publicații online care agregau știri.
În 2015, Popescu a făcut pasul în politică și a fondat Partidul Noua Românie (PNR), un partid creat după modificarea legislației care permitea înființarea unui partid cu doar trei membri. În 2019, a candidat la alegerile prezidențiale, având un program în care susținea unirea României cu Republica Moldova și recuperarea tezaurului românesc de la ruși. Rezultatul său a fost unul modest, obținând doar 0,33% din voturi.
De-a lungul carierei sale politice, Popescu a avut propuneri precum reluarea organizării Festivalului Cerbul de Aur la Brașov, un proiect sub înaltul patronaj al Președintelui României. În 2019, el a fost cel mai sărac candidat la președinție, având o declarație de avere complet goală, fără bunuri sau surse de venit.
Cu toate acestea, în 2024, la candidaturile pentru Parlamentul European, Popescu a depus o declarație de avere în care apăreau 13 terenuri agricole și o casă de 78 de metri pătrați, toate situate în localitatea Făurești, județul Vâlcea. Aceste terenuri au o suprafață de aproximativ 2 hectare, iar Popescu le are în administrare.
10. Ludovic Orban (Forța Dreptei)
Ludovic Orban, fostul prim-ministru al României și lider al Partidului Național Liberal (PNL), se află pe buletinul de vot, dar s-a retras din competiție în favoarea Elenei Lasconi.
11. Călin Georgescu (independent)
Călin Georgescu (62 de ani) este un expert în domeniul mediului și dezvoltării durabile, cu o carieră politică și profesională marcată de angajamente în protecția mediului și politici ecologice. A absolvit facultatea de Agronomie și este doctor în pedologie.
Înainte de Revoluție, a lucrat ca inginer agronom în Făgăraș, Brașov. După 1990, Georgescu a intrat în politică, devenind șef al biroului senatorial pentru Mediu și consilier al ministrului Mediului, Marcian Bleahu. În perioada guvernării CDR, între 1993 și 1996, a fost secretar general în Ministerul Mediului și a condus o organizație non-guvernamentală, Asociația Tineretului Ecologist din România (TER). În anii 2000, a activat în cadrul Ministerului de Externe și la ONU, în domeniul conservării mediului.
În plan politic, Georgescu a fost propus ca prim-ministru în mai multe rânduri, dar nu a fost niciodată numit. În 2020, AUR l-a propus oficial pentru funcția de premier, dar a refuzat să preia funcția și a fost numit președinte de onoare al partidului. Ulterior, Georgescu a făcut declarații controversate, lăudând figuri istorice precum Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, ceea ce i-a atras o anchetă penală și a dus la plecarea sa din AUR.
12. Cristian Diaconescu (independent)
Diaconescu a activat ca judecător înainte de 1989 și a intrat în Ministerul de Externe imediat după Revoluție. În 2000, a devenit secretar de stat în MAE sub conducerea lui Mircea Geoană și a fost ministru al Justiției în guvernul Adrian Năstase, unde a finalizat negocierile pentru aderarea României la UE. În perioada 2008-2009, a fost ministru de Externe în Guvernul PSD-PDL, condus de Traian Băsescu, dar și-a pierdut funcția când PSD a ieșit de la guvernare.
În 2010, Diaconescu a încercat să preia conducerea PSD, dar s-a retras în favoarea lui Mircea Geoană, care a pierdut în fața lui Traian Băsescu. După plecarea din PSD, Diaconescu a fost unul dintre fondatorii UNPR, un partid separat din PSD condus de Gabriel Oprea.
După mai multe înfrângeri politice, Diaconescu s-a apropiat de Traian Băsescu și a devenit șeful cancelariei prezidențiale. În 2014, a candidat la alegerile prezidențiale, dar s-a retras în favoarea Elenei Udrea. În 2024, Diaconescu revine în prim-plan, candidează independent la președinție și promite că nu se va retrage din competiție.
13. Cristian-Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român)
Cristian Terheş (45 de ani) a emigrat în Statele Unite în 2002, după finalizarea studiilor la Seminarul Teologic din Oradea, și a fost preot al comunității greco-catolice dintr-un oraș din California. S-a făcut cunoscut în spațiul public în 2012, când s-a implicat activ în referendumul pentru suspendarea președintelui Traian Băsescu, luând o poziție fermă împotriva PSD și susținând statul de drept, în favoarea unor politicieni precum Băsescu și Monica Macovei. La alegerile prezidențiale din 2014, a fost un critic vocal al lui Victor Ponta și al PSD.
În 2019, Terheș a ajuns pe lista PSD pentru alegerile europarlamentare, candidând pe lista PNȚCD, unde a fost ales eurodeputat. După ce a ajuns la Bruxelles, s-a distanțat de PSD și PNȚCD, urmându-l pe George Simion și aderând la AUR.
A susținut poziții anti-vacciniste în timpul pandemiei de COVID-19, alături de alte figuri politice naționaliste. La alegerile europarlamentare din 2024, a obținut un loc fruntaș pe lista AUR, fiind reales eurodeputat. În aceeași perioadă, a anunțat că va candida la președinție din partea Partidului Naționalist Conservator, o formațiune care include și fostul premier PSD Viorica Dăncilă.
14. Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
Silviu Predoiu (66 de ani) este inginer geolog și fost angajat al Serviciului de Informații Externe (SIE), cu o carieră marcată de controversa colaborării cu fosta Securitate. A absolvit în 1984 și a urmat cursuri de informații externe la Școala de ofițeri de Securitate între 1987 și 1989. De asemenea, CNSAS a dezvăluit că Predoiu a fost angajat al fostei Securități sub numele de serviciu „Pumnea”.
După Revoluție, a lucrat în SIE, având misiuni externe. În 2005, Traian Băsescu l-a numit adjunct al directorului SIE, funcție pe care a ocupat-o până în 2018. De-a lungul carierei sale, Predoiu a fost și director interimar al SIE în mai multe perioade de tranziție. La momentul actual, el este candidatul Ligii Acțiunii Naționale pentru președinția României.
