Alegeri prezidențiale 2025. ÎCCJ a desemnat judecătorii care vor face parte din BEC
Alegeri prezidențiale 2025. Joi, pe data de 20 februarie, la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție, a avut loc tragerea la sorți și desemnarea celor cinci judecători care vor face parte din Biroul Electoral Central (BEC) pentru alegerea Președintelui României din 2025.
Judecătorii desemnați sunt:
- Nechita Maricel – Secția I civilă;
- Mîneran Mihaela – Secția a II-a civilă;
- Iancu Ana Hermina – Secția penală;
- Tănase Mihnea Adrian – Secția de contencios administrativ și fiscal;
- Grosu Cristinel – Secția de contencios administrativ și fiscal.

Rolul BEC în procesul electoral
ÎCCJ a anunțat marți că tragerea la sorți pentru desemnarea celor cinci judecători ai Instanței Supreme, care vor face parte din Biroul Electoral Central (BEC) pentru alegerile prezidențiale din 2025, este programată pentru 20 februarie, în cadrul unei ședințe publice.
Biroul Electoral Central (BEC) joacă un rol fundamental în organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale, având următoarele atribuții:
- Supravegherea aplicării legislației electorale;
- Gestionarea contestațiilor legate de procesul electoral;
- Centralizarea și validarea rezultatelor votului.
Desemnarea judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul BEC garantează imparțialitatea și transparența procesului electoral, contribuind la buna desfășurare a alegerilor prezidențiale din 2025.
Anunțul privind constituirea BEC survine într-un context de intensificare a pregătirilor pentru scrutinul prezidențial, reprezentând un pas esențial în organizarea acestuia.
Organizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție
Înalta Curte de Casație și Justiție este structurată în următoarele secții:
- Secția I civilă și de proprietate intelectuală;
- Secția a II-a civilă;
- Secția penală;
- Secția de contencios administrativ și fiscal;
- Secțiile Unite.
De asemenea, în cadrul Înaltei Curți funcționează:
- Completele competente să judece recursul în interesul legii;
- Completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
- Completele de 5 judecători.
Instituția este condusă de un președinte, sprijinit de un vicepreședinte și de consiliul de conducere. În plus, Adunarea generală a judecătorilor desemnează doi membri în Consiliul Superior al Magistraturii, având totodată rolul de a aproba raportul anual de activitate și bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Legea prevede că „președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curți care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani”. Numirea se face pentru o perioadă de trei ani, cu opțiunea de reinvestire o singură dată.