Românii sunt chemați din nou la urne în luna mai pentru a alege un nou președinte, în urma demisiei lui Klaus Iohannis și a anulării alegerilor de anul trecut printr-o decizie a Curții Constituționale a României (CCR). Până la scrutin, Ilie Bolojan ocupă funcția de președinte interimar.
Analiștii politici prognozează o prezență record la vot, pe fondul unui climat electoral tensionat și al confruntării dintre tabăra suveranistă și cea pro-europeană.
Context electoral tensionat și mobilizare masivă
Creșterea extremismului, atât în România, cât și pe plan global, a generat îngrijorări cu privire la viitorul democrației. Partidele suveraniste capitalizează pe nemulțumirile sociale și economice, promovând o agendă naționalistă și populistă, în timp ce formațiunile pro-europene răspund prin mesaje pro-democratice și prin reafirmarea angajamentului față de valorile europene.
Potrivit politologului Remus Ștefureac, director al INSCOP Research, mobilizarea în toate bazinele electorale este una fără precedent, ceea ce va duce la o participare ridicată. Acesta a explicat că, deși o prezență de 85% este puțin probabilă, prezența ar putea fi cea mai mare din istoria alegerilor prezidențiale din România.
Factori care influențează participarea la vot la alegeri
- Impactul diasporei – Aproximativ 4-5 milioane de români trăiesc în afara țării, iar participarea lor depinde de logistica organizării secțiilor de vot.
- Mobilizarea tuturor taberelor politice – Creșterea polarizării politice determină alegătorii să fie mai activi.
- Tensiunile socio-economice – Nemulțumirile legate de inflație, salarii și politicile economice ar putea motiva mai mulți cetățeni să meargă la vot.
„Nu poate fi o prezență la nivelul statistic de 85% dintr-un motiv obiectiv: faptul că avem 4-5 milioane de români care trăiesc în afara României și nu au aceeași șansă, să spunem, logistică de a-și vota candidatul. Și noi, la alegerile parlamentare, am avut în țară o prezență de 50%, ceea ce, dacă ar fi să o raportăm, dacă ar fi fost ca toată populația să fie în țară și dacă nu am fi avut 4-5 milioane dintre români în străinătate, atunci prezența ar fi fost între 60 și 65%. 85% nu cred că vom avea, dar oricum prezența mă aștept să fie una foarte, foarte mare la alegerile din mai, una record”, a spus Remus Ștefureac pentru ziare.com.
Ce înseamnă o prezență ridicată pentru democrație?
Remus Ștefureac a subliniat că o participare mare la vot ar fi un semn de sănătate democratică, permițând ca noul președinte să beneficieze de o legitimitate solidă. El consideră că România ar putea depăși recordurile anterioare de participare la alegeri, ceea ce ar indica un interes crescut al cetățenilor pentru viitorul țării.
„E o mobilizare foarte puternică în toate bazinele electorale, ceea ce nu poate decât să ducă la o prezență mare la vot și acest lucru va fi foarte bun pentru democrația din România”, a mai spus Remus Ștefureac pentru sursa citată.
