Alegeri prezidențiale 2025: Crin Antonescu, Victor Ponta și George Simion, în topul bugetelor de campanie
Alegerile prezidențiale din 2025 se anunță drept una dintre cele mai disputate competiții electorale din ultimii ani, iar campaniile candidaților reflectă din plin această tensiune. Miza este uriașă: funcția supremă în stat, cu o influență semnificativă asupra direcției politice a României pentru următorii cinci ani. În spatele discursurilor și promisiunilor, realitatea este că această luptă se poartă și cu resurse financiare considerabile.
Până la acest moment, datele oficiale arată că bugetele de campanie ale principalilor candidați se ridică la sume de ordinul milioanelor de lei, unele susținute din subvenții de partid, altele bazate pe împrumuturi și donații. Statul va rambursa ulterior cheltuielile candidaților care vor obține cel puțin 3% din voturile exprimate.
Bugetele candidaților la alegerile prezidențiale
Crin Antonescu, candidatul sprijinit de alianța PSD–PNL–UDMR la prezidențiale
În fruntea clasamentului bugetelor de campanie se află Crin Antonescu, revenit în prim-planul politicii românești cu o candidatură susținută de o amplă coaliție formată din PSD, PNL și UDMR. Acesta a reușit să adune în contul său electoral peste 20 de milioane de lei, bani proveniți în principal de la cele trei formațiuni care îl susțin: 15 milioane de lei de la PSD, 2 milioane de la PNL, iar restul sumei a fost asigurat de UDMR.
Antonescu beneficiază astfel de o infrastructură solidă de campanie: organizare teritorială, prezență masivă în media tradițională, dar și o strategie digitală intensă. Potrivit surselor din echipa de campanie, prioritățile sunt „mobilizarea electoratului moderat și reconectarea la clasa de mijloc urbană, mai sceptică în trecut față de el.”
În comparație, campania prezidențială de anul trecut a liderului PSD Marcel Ciolacu a costat peste 55 de milioane de lei, stabilind un record absolut al cheltuielilor în alegerile din România.
Victor Ponta candidat independent, dar cu un buget de peste 10 milioane de lei
Fostul premier și lider al PSD, Victor Ponta, revine în competiția electorală cu o candidatură independentă, dar nu lipsită de resurse. Conform datelor depuse, acesta a strâns peste 10 milioane de lei, bani proveniți exclusiv din împrumuturi personale și private.
Fără susținerea directă a unui partid politic major, Ponta mizează pe notorietatea sa, o prezență puternică în online și în media, dar și pe o rețea informală de susținători din fostele sale structuri politice. Echipa sa de campanie susține că „abordarea este centrată pe dialogul direct cu cetățenii, fără filtre de partid sau interese de grup.”
George Simion – campanie susținută de împrumuturi în valoare de 5 milioane de lei
Liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, își construiește campania pe retorica naționalistă, accent pe valorile tradiționale și un discurs dur împotriva „sistemului politic corupt.” Potrivit declarației financiare, Simion a contractat împrumuturi în valoare de 5 milioane de lei pentru a-și susține campania electorală.
Surse apropiate campaniei afirmă că AUR are o strategie orientată pe mobilizarea nucleului dur de susținători, în special din mediul rural și diaspora, dar și pe prezența constantă în spațiul online. Platformele de social media reprezintă pentru Simion principalul instrument de propagare a mesajului său.
Nicuşor Dan – donații și împrumuturi în oglindă, campanie de peste 6 milioane de lei în total
Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, participă la alegeri cu o candidatură semi-independentă, mizând pe sprijinul informal al unor segmente din societatea civilă și electoratul urban educat. Acesta a declarat că a adunat peste 3 milioane de lei din împrumuturi personale și de la apropiați, iar în perioada de precampanie, a beneficiat de donații în valoare similară.
Nicuşor Dan și-a centrat campania pe mesajul anticorupție, promisiunea modernizării administrației publice și păstrarea independenței față de partidele tradiționale. Strategia este minimalistă ca formă, dar coerentă în mesaj: „transparență, competență, reformă”.
Elena Lasconi, izolată financiar de USR în campania pentru prezidențiale: „O să se facă dreptate în justiţie, dar durează”
Candidatura Elenei Lasconi, lider al USR și primar al municipiului Câmpulung, este marcată de tensiuni interne. După o serie de decizii controversate ale Biroului Național al partidului, USR a oprit finanțarea campaniei acesteia, retrăgând sprijinul financiar de 120.000 de lei acordat anterior din subvenția formațiunii.
Într-o postare publică, Lasconi a acuzat conducerea partidului că i-a blocat „ilegal” accesul la fondurile de campanie și a transmis un mesaj ferm:
„Am încrederea că oamenii de bună-credinţă din ţara asta îşi doresc linişte, libertate, adevăr, respect şi iubire. Asta pot să ofer şi, da, nu sunt perfectă, dar sunt dintre voi. Vă ştiu durerile, vă ştiu nedreptăţile şi cred cu toată fiinţa mea că acum a venit timpul să se facă dreptate. Aş fi vrut ca în următoarele săptămâni să călătoresc în ţară şi în diaspora, să vin să vă văd, să vă privesc în ochi şi să vă vorbesc despre planurile mele pentru România.
Din păcate, gaşca mi-a blocat ilegal accesul la banii de campanie. O să se facă dreptate în justiţie, dar durează. Nu cred că voi mai avea acces nici la televiziuni, radiouri, presă scrisă. Nu cred că voi mai avea acces nici măcar în sediul USR. Aşa că singura modalitate de a vă vorbi a rămas social media. Mă bazez pe voi. Mulţumesc!”, a mai transmis Lasconi, pe Facebook.
Motivele retragerii sprijinului pentru Elena Lasconi
Potrivit unor surse din interiorul partidului, retragerea sprijinului financiar a fost motivată de neînțelegeri strategice privind campania și poziționarea Elenei Lasconi față de alianțe posibile în turul doi.
Conform legislației electorale în vigoare, cheltuielile de campanie vor fi decontate de stat doar candidaților care vor obține minimum 3% din voturile exprimate. Acest prag este esențial pentru candidații independenți și cei finanțați prin împrumuturi, întrucât fără atingerea acestuia, sumele investite nu vor fi rambursate.
Pentru mulți dintre candidați, această regulă transformă campania electorală într-un pariu personal – unul în care miza financiară se îmbină cu riscul politic.
