În săptămânile premergătoare turului doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, situația devine din ce în ce mai complicată. Recent, Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru și clasat pe locul al treilea în primul tur, a anunțat că nu va oferi nicio recomandare de vot alegătorilor săi. Acest anunț a stârnit îngrijorări cu privire la modul în care voturile se vor distribui între candidații rămași, ceea ce face ca turul doi să se anunțe extrem de strâns.
Alegerile prezidențiale din Moldova. Usatîi nu va susține pe nimeni
În cadrul unei conferințe de presă, Renato Usatîi a afirmat că nu va susține niciunul dintre candidații care au avansat în turul II.
„Vreau să vă declar cu toată certitudinea că eu, Renato Usatîi, nu voi vota niciun candidat”, a declarat el.
Politicianul a subliniat că fiecare cetățean are responsabilitatea de a-și alege candidatul potrivit, îndemnând alegătorii să își exprime opțiunea liber.
„Dar, în acelaşi timp, vreau să menţionez că eu nu am dreptul să decid ce să facă cetăţenii ţării noastre: şi cei care m-au votat pe mine, şi cei care au votat alte partide politice. Fiecare cetăţean trebuie să-şi asume responsabilitatea personală pentru alegerea şi votul său. Procedaţi cum consideraţi de cuviinţă. Dvs. trebuie să decideţi pe cine şi cum îl veţi vota sau dacă veţi merge sau nu la alegerile prezidenţiale”, a mai spus Usatîi.
Distribuția voturilor în turul I
După primul tur al alegerilor din 20 octombrie 2024, Renato Usatîi a obținut 13,79% din voturi, în timp ce Maia Sandu, actuala președintă și candidată din partea PAS, a înregistrat 42,49% din voturi.
Alexandr Stoianoglo, reprezentant al socialiștilor, a obținut 25,95% din voturi. Această distribuție sugerează că, fără suportul lui Usatîi, Sandu și Stoianoglo vor lupta pentru fiecare vot, ceea ce ar putea influența drastic rezultatul final.
Usatîi, o figură controversată pe scena politică
În aceeași conferință, Usatîi a criticat ambele partide, PAS și PSRM, acuzându-le de atacuri constante împotriva sa și a partidului său. Aceasta atitudine a fost determinată de convingerea că nu poate susține un candidat dintr-o competiție pe care o consideră neloială.
Politicianul a subliniat că votul său nu va fi direcționat către niciunul dintre cei doi candidați, ceea ce va complica și mai mult peisajul politic din Moldova.
Renato Usatîi este cunoscut ca o figură controversată pe scena politică din Moldova. După ce a avut afaceri în Rusia, acesta a decis să-și schimbe orientarea politică după ce autoritățile ruse au emis un mandat de arestare pe numele său în 2016.
De-a lungul carierei sale politice, Usatîi a acumulat atât susținători, cât și critici vehemenți. În 2020, el a obținut din nou locul al treilea, susținând-o paradoxal pe Maia Sandu, ceea ce a condus la o ambiguitate în alegerea sa politică.
O bătălie electorală extrem de strânsă
În turul întâi din 2024, la alegeri au participat 11 candidați, unii dintre ei având o orientare pro-rusă, în timp ce alții promovau un curs pro-european.
Maia Sandu a îndemnat alegătorii să mobilizeze susținerea și pentru alți candidați pro-europeni, inclusiv pentru Usatîi.
„Nu lăsați țara celor care vor să o vândă”, a spus ea, adresându-se susținătorilor săi.
Electoratul într-o poziție foarte dificilă
Candidatul pro-european Ion Chicu a obținut 2,06% din voturi, în timp ce alții, cum ar fi Andrei Năstase, au avut rezultate chiar mai slabe.
De asemenea, Irina Vlah, un candidat pro-rus, a obținut 5,38% și a îndemnat cetățenii să voteze împotriva Maiei Sandu.
„Pe 3 noiembrie scăpăm de Maia Sandu, iar în 2025 – de PAS. Doar astfel putem salva R. Moldova”, a spus aceasta.
Această fragmentare a votului sugerează o bătălie electorală strânsă, cu posibile consecințe imprevizibile pentru viitorul politic al Moldovei.
