Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din SUA 2024, programate pe 5 noiembrie, intră în linie dreaptă, iar tensiunile sunt la cote maxime. Kamala Harris, candidata Partidului Democrat, se bucură de un avans în sondajele realizate în statele-cheie, unde votul anticipat a atins niveluri record.
În paralel, Donald Trump, fostul președinte și reprezentantul Partidului Republican, continuă să își mobilizeze susținătorii cu un discurs polarizant și o retorică anti-media, încercând să rămână favoritul unei baze de alegători loiali. Pe fundalul unui scrutin aprins, cu o prezență masivă la votul anticipat, ambii candidați își joacă ultimele cărți în statele-cheie, în timp ce sondajele indică o cursă extrem de strânsă.
Kamala Harris, avans în sondajele din statele-cheie
Cu mai puțin de 48 de ore înaintea alegerilor, Kamala Harris pare să câștige teren în fața lui Donald Trump, potrivit sondajelor recente publicate de The Guardian. Un sondaj realizat de New York Times și Siena College evidențiază că Harris are un avans de 8% în rândul americanilor care au votat deja. Acest avantaj în rândul votanților anticipați îi conferă o bază solidă în statele-cheie, unde rezultatul este încă incert.
În schimb, Trump conduce printre cei care declară că intenționează să voteze în ziua alegerilor, dar nu au făcut-o încă. Această diferență în comportamentul electoral indică o mobilizare diferită a susținătorilor fiecărui candidat, un element care ar putea fi decisiv pentru rezultatul final.
Sondajele arată că Harris este în fața lui Trump în cel puțin trei state indecise, în timp ce republicanul conduce într-un altul, iar alte trei state sunt în continuare prea echilibrate pentru a se putea anticipa un câștigător.
Situația este tensionată și imprevizibilă, având în vedere importanța „swing states” în câștigarea președinției. Pe măsură ce votul anticipat înregistrează cifre record, cu peste 75 de milioane de americani care au votat deja, structura demografică a acestui vot devine un factor de analiză crucial pentru strategiile ambelor echipe de campanie.
Donald Trump: declarații controversate despre mass-media și campania intensă din statele-cheie
Într-o intervenție în Pennsylvania, Donald Trump a reamintit de tentativele de asasinat la adresa sa și a lansat noi acuzații împotriva presei, pe care a descris-o drept „coruptă”.
În fața susținătorilor săi, Trump a sugerat că nu ar avea nicio problemă dacă reporterii ar fi ținta unor împușcături în cazul unei noi tentative de asasinat.
„Ca să mă prindă, să mă lovească, cineva ar trebui să treacă prin știrile false, iar asta nu mă deranjează prea mult”, a declarat Trump, într-un discurs marcat de atitudinea sa caracteristică anti-media.
Directorul de comunicare al echipei lui Trump a intervenit ulterior, explicând că aceste comentarii ar fi avut scopul de a pune accent pe siguranța mass-media. Această interpretare, însă, nu a diminuat controversele stârnite de discursul lui Trump, care a fost primit cu critici din partea adversarilor săi și cu susținere din partea bazelor sale electorale tradiționale.
În alte state-cheie, Trump a continuat să își manifeste sprijinul pentru politicile stricte privind imigrația și a subliniat dorința sa de a coopta pe Robert F. Kennedy Jr. în administrarea politicilor de sănătate, dacă va câștiga alegerile.
În cadrul unui discurs din Georgia, Trump a menționat că i-a propus lui Kennedy să se ocupe de „sănătatea femeilor, sănătatea generală, pesticidele și siguranța alimentelor”, ceea ce reflectă o nouă direcție în strategia sa electorală.
Kamala Harris: apel la unitate și eforturi pentru a atrage votanții din Michigan
În Michigan, Kamala Harris și-a centrat discursul pe tema unității naționale și a reconcilierii, într-un efort de a câștiga sprijinul comunităților de arabi și musulmani americani, care au fost dezamăgiți de poziția administrației Biden față de conflictul israeliano-palestinian.
Harris a promis că va face tot ce este necesar pentru a „pune capăt războiului din Gaza”, un mesaj care a reușit să atragă simpatia unui număr mare de alegători din aceste comunități, semnificative pentru statul Michigan.
După ce și-a exprimat dorința de pace în fața susținătorilor săi din Michigan, Harris a participat la o slujbă religioasă la Biserica Greater Emmanuel din Detroit.
În discursul său, a declarat că „planul lui Dumnezeu este să ne vindece și să ne unească ca națiune”, dar că acest ideal necesită acțiune concretă pentru a deveni realitate. Aceste cuvinte au avut un puternic impact asupra audienței, consolidând imaginea de lider axat pe coeziune și dialog, pe care Harris încearcă să o promoveze în această campanie electorală.
Votul în statele-cheie: o bătălie la limită între Harris și Trump
Cele șapte „swing states” – Michigan, Arizona, Nevada, Wisconsin, Pennsylvania, Georgia și Carolina de Nord – sunt punctele focale ale alegerilor prezidențiale din SUA din 2024.
În aceste state, care nu au o preferință politică stabilă, bătălia electorală este strânsă și fiecare vot contează. Potrivit unui sondaj realizat de Forbes, Kamala Harris conduce în Pennsylvania, Carolina de Nord, Georgia și Wisconsin, în timp ce Trump este favorit în Arizona.
În Michigan, sondajele arată că cei doi candidați sunt la egalitate, iar în Nevada, rezultatele sunt încă neclare.
Aceste state au o importanță deosebită în ecuația electorală, deoarece funcționează pe baza unui sistem de vot indirect. Președintele SUA este ales de cei 538 de „mari electori”, care sunt distribuiți în funcție de rezultatele din fiecare stat. Pentru a câștiga, un candidat trebuie să obțină cel puțin 270 de voturi ale marilor electori, iar structura demografică a votanților din statele indecise poate influența semnificativ rezultatul final.
Alegerile prezidențiale din SUA: cifre și perspective
Alegerile din 5 noiembrie 2024 sunt marcate de o mobilizare fără precedent, atât din partea votanților, cât și din partea candidaților, în contextul unei campanii electorale intense, care a început la începutul acestui an. Cei 244 de milioane de cetățeni americani cu drept de vot sunt așteptați la urne, iar prezența anticipată a fost ridicată, cu peste 75 de milioane de voturi înregistrate până la acest moment.
Pe lângă funcția de președinte, americanii votează și pentru reînnoirea unei părți a Congresului. Sunt în joc 34 de locuri de senatori și toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților. Configurația Congresului ar putea schimba echilibrul puterii între democrați și republicani, în funcție de rezultatele scrutinului, în care ambele partide își doresc majorități care să le permită implementarea agendelor politice.
Alegerile din SUA din acest an sunt așteptate cu mare interes, în contextul unei societăți divizate și a unor provocări majore atât pe plan intern, cât și internațional. Concurența strânsă din statele-cheie și rata ridicată a participării la vot anticipat reflectă importanța acestor alegeri pentru viitorul politic al SUA.
