Parcursul european al Republicii Moldova încă nu a fost decis
În cadrul unui interviu publicat de Adevărul, Marius Ghincea a afirmat că „nimic nu poate garanta un parcurs pro-european al acestei țări [Moldova] pe termen mediu și lung. Alegerile [parlamentare] de la anul vor fi hotărâtoare pentru a determina parcursul pro-european pe termen scurt, în următorii ani.”
Potrivit expertului, rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale sugerează că Maia Sandu are șanse bune să câștige un nou mandat, având în vedere că a obținut mai multe voturi în acest tur comparativ cu primul tur de acum patru ani.
Totuși, rezultatele referendumului pro-european reflectă o societate profund divizată în ceea ce privește orientarea geopolitică.
„Rezultatele din primul tur de la prezidențiale ne dau semnale că Maia Sandu are șanse bune să câștige încă un mandat. A obținut mai multe voturi în primul tur de acum decât în primul tur de acum patru ani. Însă rezultatele referendumului pro-european lasă un gust foarte amar: arată o societate profund divizată în ceea ce privește orientarea geopolitică. Jumătate din țară vrea cu vestul și progresul, jumătate din țară vrea cu estul, trăiește cu nostalgia sovietică”, a scris el pe Facebook.
Relațiile dintre București și Chișinău rămân neschimbate
Marius Ghincea a afirmat că în aceste condiții, Bucureștiul ar trebui să continue pe aceleași coordonate. Expertul a spus că în urma acestor alegeri, obiectivul fundamental de politică externă al României, referitor la orientarea geopolitică și relațiile cu Republica Moldova, rămâne neschimbat. Rezultatele semnalizează însă că mai este mult de muncă.
„România trebuie să urmărească în continuare promovarea vectorului pro-european și pro-românesc în Moldova. Trebuie să susțină parcursul pro-european al Moldovei și transformarea țării prin adoptarea de reforme instituționale și societale profunde.
Însă trebuie să o facă în condițiile în care jumătate din Moldova este refractară, cel puțin momentan, orientării pro-europene. Dar opinia publică, voința poporului nu este bătută în cuie, aceasta se poate schimba și Bucureștiul trebuie să depună eforturi pentru a o schimba.
Strategia României față de Moldova trebuie să se concentreze atât pe elite cât și pe populație. Faptul că sunt atât de mulți oameni care susțin o orientare pro-rusă înseamnă doar că nu am făcut suficient de mult pentru ca aceștia să-și schimbe părerile. Iar asta nu e imposibil, chiar dacă nu este nici ușor”, a scris acesta.
Din perspectiva politicii externe de la București, a afirmat Ghincea, direcțiile de acțiune rămân neschimbate, iar rezultatele acestui referendum sunt considerate doar un eșec de etapă. Potrivit lui, rușii au câștigat o bătălie, dar războiul pentru soarta Moldovei continuă. De asemenea, a subliniat că nu se poate abandona lupta pentru milioane de vorbitori de română.
Ce obiective ar trebui urmărite
Marius Ghincea consideră că trebuie continuată creșterea conectării economice a Moldovei la România și Uniunea Europeană, prin consolidarea interdependențelor economice și sociale care să schimbe prioritățile materiale atât ale elitelor, cât și ale unei mari părți a populației.
De asemenea, spune el, este esențială susținerea politică și diplomatică a parcursului pro-european și occidental al Moldovei. Este fundamental ca România să nu mai repete greșelile trecutului, sprijinind persoane în detrimentul ideilor și principiilor. Acesta l-a citat pe Ovidiu Alexandru Raetchi, care a afirmat că România trebuie să renunțe la tendința de a avea „omul nostru din Moldova”.
Expertul a mai afirmat că este nevoie de investiții țintite pentru studierea și schimbarea atitudinilor și opiniilor politice ale populației dintre Prut și Nistru care se opune parcursului pro-european. Aceasta necesită o strategie incluzivă, care să interacționeze și cu rusofonii, precum și cu cei care vorbesc alte limbi minoritare.
„Rezultatele de la referendum vor fi importante doar dacă le lesăm noi să fie astfel. Altfel, ele reflectează doar imaginea de moment de acum, una care se poate schimba semnificativ în câțiva ani. Important este să reținem că acesta nu schimbă scopul și obiectivele românești în Moldova: promovarea unui parcurs pro-european și filoromân al societății și statului moldovean”, a conchis acesta.