Peste 107 milioane de alegători ruşi sunt chemaţi duminică la urne, începând cu ora locală 08:00, în cadrul alegerilor prezidenţiale în Rusia, la care actualul şef al statului Vladimir Putin urmează să fie reales - fără surprize - pentru al patrulea mandat, pe fondul escaladării tensiunilor cu Occidentul.
Având în vedere diferenţa de fus orar, birourile de vot s-au deschis încă de sâmbătă, 20:00 GMT, în Extremul Orient rus, unde alegătorii au fost primii care s-au putut prezenta la urne.
Canalul televiziunii publice Rossia-24 a difuzat imagini cu deschiderea birourilor de vot la Petropavlovsk-Kamceatski, în peninsula Kamceatka, şi la Anadîr, în districtul autonom Ciukotka.
Acuzat de Londra că ar fi "ordonat" otrăvirea unui fost spion rus în sud-vestul Angliei, condamnat la ONU pentru sprijinul acordat preşedintelui Bashar al-Assad în Siria, confruntat cu noi sancţiuni din partea SUA pentru ingerinţa Moscovei în alegerea lui Donald Trump … Vladimir Putin a fost supus unor critici de o rară intensitate în ultima săptămână de campanie.
Dezminţiri, schimburi de acuzaţii şi ameninţări cu represalii reciproce care au ritmat această săptămână rezumă un mandat marcat de întoarcerea în forţă a Rusiei pe scena internaţională, de instalarea unui climat de cvasi-Război rece pe fondul conflictului sirian, al anexării Crimeii şi al insurecţiei proruse în estul Ucrainei.
Moscova nu a mai aşteptat desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, anunţând sâmbătă expulzarea a 23 de diplomaţi britanici, închiderea British Council şi a Consulatului britanic din Sankt-Petersburg ca măsuri de retorsiune la represaliile Londrei.
Creditat cu aproape 70% din intenţiile de vot, omul forte al Rusiei, lăudat pentru că a readus stabilitatea după anii 1990 – cu preţul unei restrângeri puternice a libertăţilor, potrivit criticilor săi – nu are niciun motiv de îngrijorare.
La 65 de ani, el se aşteaptă să câştige un al patrulea mandat care să-l aducă la putere până în anul 2024, la aproape un sfert de secol după ce a fost desemnat ca succesor de Boris Elţin.
Candidatul multimilionar al Partidului Comunist Pavel Grudinin este creditat cu 7% din voturi, iar al treilea – ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski, cu 5%, în faţa jurnalistei liberale Ksenia Sobceak (1-2%), alţi patru candidaţi trebuind să se mulţumească cu scoruri neglijabile.
În absenţa suspansului şi date fiind apelurile la boicot ale opozantului Aleksei Navalnîi, declarat neeligibil din cauza cazierului, principalul obiectiv al Kremlinului în timpul acestei campanii fără nerv a fost de a-i convinge pe alegători să se prezinte la urne, în special "generaţia Putin", tinerii care votează pentru prima oară şi care nu l-au cunoscut decât pe Putin la putere.
Kremlinul a făcut totul deci pentru ca participarea, singurul barometru veritabil al acestui scrutin, să fie pe cât posibil de puternică duminică, ducând o campanie masivă de informare şi de incitare la vot, facilitând votul în afara localităţii de reşedinţă, dar şi – potrivit presei – făcând presiuni asupra funcţionarilor şi studenţilor pentru a se duce la urne.
În străinătate, Kievul a decis să blocheze votul alegătorilor ruşi care locuiesc în Ucraina pentru a protesta împotriva organizării alegerilor prezidenţiale în Crimeea, peninsula anexată de Moscova în 2014.
În mod simbolic, acest scrutin are loc exact la patru an după ratificarea anexării Crimeii, decisă la capătul unui referendum considerat ilegal de Kiev şi Occident.
Dacă otrăvirea în Marea Britanie a lui Serghei Skripal şi a fiicei sale, Iulia, are puţine şanse de a inluenţa votul ruşilor, obişnuiţi cu acuzaţiile occidentale împotriva Moscovei, ea riscă totuşi să dea tonul viitorului mandat al lui Vladimir Putin – ultimul potrivit unei Constituţii de care el a promis să nu se atingă.
"Consecinţele în politica externă pentru Rusia vor fi mai serioase decât în interiorul ţării", avertizează Aleksandr Baunov, expert al Centrului Carnegie din Moscova. Atacarea "unui cetăţean european pe teritoriul european face să revină temerile privind Rusia. Ceea ce nu este un lucru bun pentru Kremlin", afirmă el, citat de Agerpres.