Alegeri anticipate în Serbia. Partidul Progresist Sârb (SNS), condus de președintele Aleksandar Vucic și aflat la putere, se situează în fruntea alegerilor anticipate de duminică. Partidul a obținut 46,6% dintre voturi, conform Ipsos și CeSID.
UPDATE 10:40. Președintele sârb Aleksandar Vucic a anunțat duminică seară succesul partidului său (SNS, orientat către dreapta naționalistă) în cadrul alegerilor parlamentare anticipate.
Acest lucru anunță o consolidare și mai puternică a poziției sale. Astfel, el a obținut cel puțin 127 de locuri din totalul de 250 în Parlament.
„Vom avea o majoritate absolută în Parlament cu 127 de locuri”, a declarat el.
Știre inițială
Alegeri anticipate în Serbia. Victorie zdrobitoare a SNS
Alegeri anticipate în Serbia. Partidul Progresist Sârb (SNS), al președintelui Aleksandar Vucic, domină alegerile anticipate de duminică, obținând 46,6% dintre voturi.
Alianța de Opoziție „Serbia împotriva Violentei” (SPN) este proiectată să ocupe locul al doilea, cu un procent de 23%. În plus, Partidul Socialist din Serbia, condus de ministrul de externe demisionar Ivica Dacic, se situează pe poziția a treia, cu 6,9%, conform acelorași estimări realizate de casele de sondaje Ipsos și CeSID.
Rezultatele sondajelor, fundamentate pe o numărătoare parțială provenind dintr-un eșantion reprezentativ în ceea ce privește secțiile de votare, indică o prezență la urne de 55,9% până la ora 19:00 (19:00 GMT).
Un număr total de 18 partide și alianțe concurează pentru sprijinul a 6,5 milioane de locuitori, în vederea obținerii a 250 de locuri în parlament. Pragul necesar pentru a accede în parlament este de 3% din totalul voturilor exprimate.
Instabilitatea socială a declanșat alegerile anticipate
În luna mai, două incidente de împușcături în masă au avut ca rezultat 18 decese. Printre acestea s-au numărat și nouă elevi de școală primară. Aceste evenimente au generat proteste care au zguduit dominația de zece ani a lui Vucic și a Partidului Progresist Sârb (SNS) în țară. Nemulțumirea a fost accentuată de creșterea inflației (8%, în noiembrie 2023).
Partidele aflate în opoziție și organizațiile de supraveghere a drepturilor aduc acuzații la adresa lui Vucic și a Partidului Progresist Sârb (SNS). Acestea acuză inclusiv mituirea alegătorilor și restricționarea libertății presei. Totodată, și utilizarea violenței împotriva oponenților, practici corupte și legături cu crima organizată. Vucic și susținătorii săi resping categoric aceste acuze.
CeSID și IPSOS, agenții responsabili cu supravegherea votului din ziua de duminică, au adus la cunoștința publicului o serie de probleme.
Printre ele se numără și organizarea sosirilor grupate a alegătorilor la secțiile de votare. Amintim și anumite erori în derularea procedurilor electorale.
Comisia Electorală de Stat a confirmat că observatorii electorali din cadrul organizației de supraveghere CRTA au fost agresați în nordul Serbiei. Ulterior, poliția a informat că o persoană a fost arestată în legătură cu acest incident.
Alegerile parlamentare au fost organizate simultan cu alegerile locale
Alegerile parlamentare de față reprezintă a cincea rundă electorală începând cu anul 2012. Ele se desfășoară simultan cu voturile pentru administrațiile locale, în majoritatea municipalităților, în capitala Belgrad și în provincia nordică Voivodina.
Serbia se află în procesul de candidatură pentru aderarea la Uniunea Europeană. Statul se confruntă cu necesitatea de a normaliza relațiile cu Kosovo, fosta sa provincie. Aceasta are o populație predominant albaneză.
Reamintim că aceasta și-a declarat independența în 2008. Mișcarea a venit după o perioadă de gherilă la sfârșitul anilor 1990. Cu toate că negocierile între Belgrad și Pristina sunt facilitate de Uniunea Europeană, acestea se află într-un impas, iar tensiunile persistă.
Serbia se confruntă cu cerința de a eradica corupția și crima organizată, de a implementa reforme pentru liberalizarea economiei și de a-și alinia politicile externe la standardele Uniunii Europene.
Acest proces ar putea implica, printre altele, introducerea de sancțiuni împotriva Rusiei, un aliat tradițional al Serbiei, în urma invaziei acesteia în Ucraina.