Incertitudinea provocată de instabilitatea politică și bătălia pe declanșarea alegerilor anticipate fac o adevărată gaură în bugetul de stat, acuză Petru Mărginean, liderul de la Deva al PPUSL. Este vorba despre multe milioane de euro lunar.
Fostul primar al municipiului Deva, Petru Mărginean, în prezent lider local al Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) PPUSL, a făcut o anliză extrem de dură în legătură cu planul PNL de a declanșa alegeri anticipate.
”Bugetul public plătește pentru un parlamentar peste 10.000 de euro lunar net (salariu, cheltuieli forfetare). Pentru 470 de parlamentari peste 4.700.000 de euro lunar. În ultima lună, de când ne jucăm de-a anticipatele, acești bani s-au dus pe apa Sâmbetei”, acuză el.
”Și până aici avem doar o picătură din uriașa risipă bugetară. Pentru ca la cheltuieile cu veniturile directe ale parlamentarilor se adaugă costurile de funcționare ale întregului aparat administrativ al Legislativului, alte zeci de milioane de euro lunar! Plus bugetele ministerelor care, în contextul unui Guvern demis, sunt practic paralizate.
Așadar, în trei luni în care aleșii și miniștrii demisionari și nominalizași se joacă de-a moțiunea de cenzură, audierile și lipsa de cvorum, bugetul României irosește sute de milioane de euro lunar! Și toate acestea fără să existe garanția organizării alegerilor parlamentare înainte de termen. Pentru că rămâne încă foarte improbabil ca jumătate plus unu dintre parlamentarii români să aleagă, de bună voie, să renunțe la 6 luni de „înaltă demnitate”, salarii, mașini, secretare, precum și la beneficiile ulterioare ale unui mandat integral”, arată Petru Mărginean.
”Anticipatele, o soluție extremă”
”În sistemul constituțional românesc, alegerile anticipate sunt o soluție extremă și, mai curând, pur teoretică, despre care s-a vorbit în fiecare legislatură, dar nu s-a realizat niciodată. Nici măcar cel mai jucător dintre președinți, omul care nu s-a sfiit să schimbe orice regulă în timpul jocului, Traian Băsescu, nu a reușit să forțeze anticipatele. Deși și-a dorit!
Situatia din 2004 reprezintă un exemplu relevant pentru situația actuală. Proaspăt ales la Cotroceni, purtat de un val de entuziasm popular în creștere, președintele Băsescu se confrunta atunci cu o majoritate parlamentară dominată de PSD. În logica firească a Constituției ar fi trebuit să desemneze un premier de la acest partid.
Dar ce a făcut Traian Băsescu? Orice altceva! A invocat inclusiv alegerile anticipate și n-a ezitat să ceară ajutor de la cel care avea să-i devină adversar pe viață, Dan Voiculescu, rugându-l insistent să voteze un Guvern de dreapta.
”Comisia Voiculescu”
Presați cu argumentul că o criză ar fi periclitat aderarea României la Uniunea Europeană, Voiculescu și Partidul Umanist au acceptat să susțină Cabinetul Tăriceanu și criza a părut rezolvată. Însă în momentul în care umaniștii au refuzat să-și trădeze aliații social-democrați, susținând propunerile PSD pentru Președinția celor două Camere ale Parlamentului, Traian Băsescu a cerut, din nou, și foarte vehement alegeri anticipate”, explică liderul umanist.
”De altfel, acesta pare să fie momentul care a declanșat conflictul Băsescu-Voiculescu: considerându-se sfidat de înscăunarea lui Adrian Năstase ca președinte al Camerei Deputaților, președintele Băsescu a atacat imediat „soluția imorală PUR”, pe care el însuși o forțase.
Ce a urmat, este istorie. După 1 ianuarie 2007, când România a intrat în UE, partidul lui Dan Voiculescu a ieșit de la guvernare, așa cum anunțase în 2004. Câteva luni mai târziu, Traian Băsescu a fost suspendat de „comisia Voiculescu”, dar a câștigat la scor lupta electorală (iar lui Dan Voiculescu i s-a redeschis câteva luni mai târziu, pură coincidență, dosarul privatizării ICA, care primise anterior NUP).
”Electoratul îi va sancționa”
Însa nici măcar după referendumul din 2007, când s-a întors cu o legitimitate sporită la Cotroceni, nici în 2009 când și-a reînnoit mandatul, Traian Băsescu, a cărui putere și influență au atins cote fără precedent, nu a putut declanșa alegeri parlamentare anticipate.
Așadar, cunoscând aceste precedente, înțelegând că jocul de-a anticipatele – cu doar câteva luni înaintea alegerilor la termen – produce costuri incomparabil mai mari decât eventualele beneficii, de ce asistăm astăzi la un blocaj instituțional fără precedent?
Pentru că aproape toate partidele din Parlament, de stânga sau de dreapta, privesc exclusiv către propriile mize electorale și nu spre gaura produsă în bugetul de stat. Însă, în momentul în care va apărea un calcul exact și obiectiv al pierderilor financiare produse de aceste jocuri politice, electoratul îi va sancționa, la pachet, pe toți cei responsabili”, concluzionează Petru Mărginean.