Față de restul Europei - românii sunt întotdeuna puși la coada listei, în timp ce țările vestice sunt glorificate pentru programele lor de guvernare, pentru felul în care abordează subvențiile, creditele, dobânzile la leasing pentru utilajele agricole, pensiile speciale și așa mai departe.
În special în contextul unei actuale pandemii, este vital ca oamenii să facă tot ce le stă în putere pentru a-și salva economia și locurile de muncă.
Printre acești oameni se numără și românii aflați la guvernare – care după modelul Franței, al Germaniei sau al altor țări occidentale, trebuie să se mobilizeze pentru a crea un mediu propice dezvoltării economice în toate segmentele societății, în ciuda evenimentelor nefavorabile precum apariția virusului SARS-CoV-2.
În curând, România va ajunge din nou într-un punct critic, totalmente necesar pentru evoluția, bunăstarea și nivelul de trai al cetățenilor țării. În acel moment, va fi imperios să se acționeze într-un mod cinstit, transparent și calculat.
Este vorba de alegerile parlamentare de pe 6 decembrie.
Soarta țării stă într-un singur vot. Nu toate partidele au cele mai bune intenții. Românii s-au izbit zeci de ani de promisiuni deșarte, minciuni, furt pe față și hoție. Încrederea cetățenilor e la pământ, și cu toate acestea, parcă nimeni nu mai are nici o fărâmă de speranță că există vreo șansă ca lucrurile să se transforme în bine. Nimeni nu dă crezare oamenilor care ar putea cu adevărat să aducă schimbări în România.
Dar poate că nu toți oamenii știu care sunt schimbările de care România are nevoie urgentă. Din păcate, acest lucru este evidențiat clar în statistici.
- 91% dintre români vor reducerea numărului de parlamentari la 300.
- 89% dintre români cred că este nevoie de o lege pentru destructurarea clanurilor interlope.
- 90% dintre români vor eliminarea pensiilor speciale.
- 61% dintre români consideră necesară organizarea de referendumuri pentru împrumturile pe care le fac autoritățile locale.
Deși la prima vedere acest procent lipsă din fiecare statistică antemenționată pare unul infim, complexitatea problemelor încă nerezolvate împiedică ridicarea României la statutul de țară cu standarde europene. Acel 9% cântărește, de fapt, enorm. Dacă privim lucrurile în ansamblu și avem speranța că există schimbare, putem să aducem România în rândul țărilor din Vest care urmăresc o dezvoltare eficientă și sustenabilă.
Atât procentele, cât și obiectivele de maximă importanță din paragraful anterior aparțin Partidului Mișcarea Populară – PMP. Partid care își are la rândul său candidați la alegerile din decembrie pentru Senat și Camera Deputaților – candidați competenți, coerenți și cinstiți.
91% dintre români vor reducerea numărului de parlamentari la 300
Dacă până acum românii au stat cu mâinile în sân când a venit vorba de îmbunătățirea calității actului guvernamental, a venit momentul să pună piciorul în prag și să aleagă persoane apte de conducere.
PMP este singurul partid ce are în programa obiective juste, care chiar ar putea întoarce România în favoarea cetățenilor ei.
Membrii PMP care candidează pe 6 decembrie promit că vor încerca diminuarea numărului de parlamentari de la 456 la 300 – așa cum reiese și din votul popular din 2009, când cetățenii s-au mobilizat și-au exprimat dorința de a avea un Parlament unicameral, redus la un număr de 300.
În momentul de față suntem la a treia legislatură în care Parlamentul are peste 400 de membri.
După mai bine de zece ani de la referendumul în care 7.765.573 (77.78%) de români au dorit o schimbare semnificativă, a venit timpul ca acest vot să fie în sfârșit respectat. România este în continuare țara din UE cu cei mai mulți parlamentari, raportat la numărul de locuitori. Avem 1 ales la 73.000 de cetățeni – față de Italia, care în prezent are 1 ales la 64.000 (iar din 2023 va avea unul la 101.000), de Franța 1 – 112.000 , Germania 1 – 117.000.
Constituțional vorbind, un referendum e modalitatea prin care poporul își exprimă voința cu privire la probleme majore, de interes exclusiv național. Astfel, în septembrie 2009, poporul și-a luat inima în dinți și și-a exprimat voința cu privire la numărul de parlamentari: 300. Însă această voință a fost și este exclusă din start de toată clasa politică. Cu excepția PMP.
Până în prezent, PMP a depus 2 inițiative legislative cu scopul punerii în aplicare a rezultatului referendumului.
Prima a fost înaintată în 2015, ca mai apoi să fie respinsă definitiv în februarie 2017. Singurii care au votat în favoarea ei alături de membrii Partidului Mișcarea Populară au fost reprezentanții Uniunii Salvați România.
A doua a fost depusă în februarie 2018. Comisiile de Administrație și Juridică i-au acordat aviz negativ.
PMP a mai depus până acum 2 proiecte de lege care vizează reducerea numărului de parlamentari.
Proiectul care stă la baza celor două prevede ca Senatul să aibă 100 de membri, iar Camera Deputaților 200. Astfel, cifrele arată că norma de reprezentare este de un deputat la 101.000 locuitori (față de 73.000 cât este în prezent) și de un senator la 203.000 de locuitori (față de 168.000, în prezent).
De 2 ani, aceste proiecte au trecut de Senat și în prezent se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaților – dar tocmai la coada listei. Niciodată nu avansează pentru a fi luate în considerare, dezbătute și mai apoi votate.
Este cea mai mare sfidare pe care clasa politică o poate aduce întregii societăți românești.
Înainte de toate, parlamentarii sunt în slujba cetățenilor.
De ce în alte țări, se poate? Avem exemplul Italiei, care pe 20 septembrie 2020 a votat – prin referendum național, a votat diminuarea cu 345 a numarului de parlamentari cu scopul de a reduce cheltuielile. Un procent de 67% de italieni au spus un DA răspicat. În România, ponderea celor ce au votat în 2009 a fost și mai mare: 88.84%. Italia pune în aplicare rezultatul acestui referendum în 2 ani. România n-a fost în stare să facă asta în 11.
89% dintre români cred că este nevoie de o lege pentru destructurarea clanurilor interlope
„Ne dorim cu toţii o ţară normală, în care să ne creştem copiii în siguranţă, în care să nu ne fie frică să ieşim pe stradă şi sunt convins că împreună vom reuşi să avem o Românie sigură şi aşa să o predăm generaţiilor viitoare„, a afirmat ministrul de Interne, Marcel Vela.
PMP propune un proiect de lege prin care rețelele de crimă organizată și clanurile interlope să fie destructurate. Președintele partidului afirmă în mediul online că existența unei astfel de legi este absolut necesară pentru siguranța cetățenilor: ”Lege anti-clan! De prea mulți ani, rețele de crimă organizată și clanuri de tot felul funcționează nestingherit în România. Oamenii trăiesc cu frică, iar autoritățile închid ochii. Nu putem continua așa la nesfârșit. Firesc este ca românii să se simtă în siguranță oriunde s-ar afla: pe stradă, în parcuri sau în case. Iar pentru asta, Legea trebuie să funcționeze! Poliția trebuie să aibă mijloacele necesare pentru a-i înfrunta pe infractori. Astăzi, o Lege anti-clan este esențială. Traficul de ființe umane, cerșetoria organizată, tâlhăria, furtul; toate trebuie ferm combătute. PMP va aduce mai multă ordine și siguranță!”.
Se fac demersuri pentru viitorul Legislativ, în sensul adoptării proiectelor strict legate de modificarea legii referendumului, de transparența totală din partea administrației publice, de legea anti-clan dar și de un act normativ care va asigura conexiunea la Internet a tuturor unităților de învățământ.
90% dintre români vor eliminarea pensiilor speciale
Subiectul pensiilor speciale atrage după sine multe controverse. Pe înțelesul tuturor, acestea nu se calculează pe baza de contributivitate, așa cum sunt calculate restul pensiilor, ci reprezintă un procent din salariul activității din ultima perioadă a beneficiarului. Aceștia din urmă au astfel o pensie mai mare, comparativ cu cei care primesc pensii obișnuite. Implicit, plata pensiilor speciale implică o sumă mai mare de la bugetul de stat, pe lângă sumele din bugetul asigurărilor sociale.
Din acest motiv, PMP a depus în Parlament un proiect de lege privind eliminarea acestor pensii.
Mulți membri ai partidului au renunțat la pensia specială de mai bine de zece ani.
Unul dintre aceștia este Rizia Tudorache – Presedintele PMP Ilfov.
A renunțat la ea cum 20 de ani, pe vremea când ofițerii aveau voie să treacă în rezervă cu o pensie specială. Rizia nu înaintat documentele pentru a primi această pensie.
“Eram în putere. Eram tânăr. Am considerat că pot să-mi câștig resursele din altă zonă. Ce am avut în minte atunci când am luat decizia de a nu face documentele a fost pensia Mamei Mele. După 40 de ani vechime, avea 300 de lei pensie. Iar eu ar fi trebuit să ies la pensie cu vreo 5000 de lei. NU am putut să mă duc să-i spun că de la vârsta mea am o pensie pe care trebuie s-o primesc – iar ea, la vârsta ei, după O VIAȚĂ de muncă, și o muncă grea în agricultură, avea pensia pe care o avea.”, spune acesta într-un interviu postat pe rețelele de socializare.
Eugen Tomac – președintele PMP, a renunțat și el la pensia specială.
Într-o postare pe una din rețelele de social media, președintele PMP a afirmat că nici un politician nu ar trebui să primească pensie anticipată specială, pentru că ei ar trebui să se implice în ceea ce fac din patriotism, nu pentru a obține diverse privilegii. A mai susținut că pensiile speciale reprezintă o insultă la adresa tuturor pensionarilor din România, cu precizarea că singurii care le merită sunt militarii și foștii deținuți politici.
„În ziua în care în Parlamentul României, la propunerea PSD, a fost votată legea prin care au fost create pensiile speciale pentru parlamentari, am spus răspicat de la tribuna Parlamentului, cerând sa fie consemnat în procesul verbal și publicat în monitorul oficial, că renunț la pensia specială pe care o consider un furt”. „Noi considerăm că singuri cetățeni care merită pensiile speciale sunt militarii care și-au riscat viața în activitatea lor, în numele statului român, precum și foștii deținuți politici. De aceea, PMP a depus în Parlament un proiect de lege privind eliminarea tuturor pensiilor speciale și vom lupta pentru acest obiectiv” a spus acesta.
61% dintre români consideră necesară organizarea de referendumuri pentru împrumturile pe care le fac autoritățile locale
PMP a mai precizat că partidul va merge în Parlament și va modifica legea cu privire la organizarea referendumurilor, astfel încât atunci când adminsitrația locală dorește să angajeze vreun împrumut mai mare de 5% din suma bugetului acordat comunității, acest lucru să fie făcut doar în baza unui referendum. „Românii nu mai pot fi timp de patru ani de zile spectatori şi urmări neputincioşi abuzurile pe care de multe ori le aplică politicienii în funcţiile pe care le primesc o dată la patru ani şi credem că acest exerciţiu este necesar pentru societatea românească. Pe lângă legea transparenţei totale, vom insista ca toate împrumuturile pe care comunităţile locale şi aici mă refer la primării sau Consilii Judeţene, le angajează în numele cetăţenilor să fie validate prin referendum. Orice sumă împrumutată mai mare de 5% din bugetul comunităţii să fie validată de cetăţeni” a declarat președintele partidului.
Subvențiile din România față de cele din Europa de Vest
Într-o țară care funcționează pe principii corecte, subvențiile de stat care merg atât către persoanele fizice cât și juridice sau către întreprinderi, nu sunt privite ca un ajutor social acordat din milă.
În România, lucrurile stau invers. Nu se pot aplica programe mai mari de susținere a firmelor din cauza deficitului bugetar, care era ridicat încă de dinainte de criză. Această afirmație vine din partea lui Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din BNR.
Tot acesta spune că este necesar ca românii să renunțe la abordarea clasică de primul venit, primul servit – tocmai pentru a favoriza companiile cu un istoric bun din punct de vedere al management-ului, companii care aspiră la standarde europene precum digitalizarea și valoarea adăugată ridicată, în sectoare critice precum agricultură, energie și sănătate.
Situația se reflectă și în dobânzile plătite pe termen lung dar și în cazul creditelor. În România, creditelere reprezintă doar 25% din PIB, față de 35% în Ungaria, 52% în Polonia, %3% în Bulgaria și Cehia.
România nu trebuie să fie țara care tratează un ajutor de stat ca un venit
În primăvara lui 2020 a fost adoptat raportul referitor la tranziția privind sprijinul acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Anunțul a fost făcut de către europarlamentarul Daniel Buda.
Subvențiile sunt valabile atât pentru teren lucrat, cât și pentru animale. Adoptarea acestui proiect în luna aprilie asigură furnizarea de plăți pentru fermieri și pentru anul viitor. Intenția lui este bună – cea de a asigura stabilitate și securitate pentru fermierul român, dar și pentru întregul sector agricol. Potrivit propunerii inițiale a membrilor Comisiei, procedura legislativă nu a fost încheiată în timp util, ceea ce înseamnă că legislația nu permite nici statelor membre, nici Comisiei să planifice toate elementele necesare aplicării noului cadru juridic.
În luna octombrie au apărut noi reguli pentru subvențiile APIA, prin noua Politică Agricolă Comună (PAC). Astfel, agricultorii și crescătorii de animale ce vor putea beneficia de ajutorul statului prin noua PAC, vor fi obligați să aibă o activitate Agricolă semnificativă.
Dobânzile la creditele pentru agricultură, și nu numai
În România, la salarii de trei ori mai mici decât în Franţa, dobânda la credite este de 7-12%, în condiţiile unei dobânzi la depozite de 1-2,5%. În schimb, francezii plătesc o dobândă de 1,25% la credite ipotecare, faţă de o dobânda la depozite de 0 – 0,25%. Ce este agravant la această inechitate este scăderea accelerată a puterii de cumpărare a banilor, în raport cu stagnarea salariilor.
Consiliul de Administrație al BNR a decis reducerea ratei rezervei minine obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 5% (de la 6%), începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie – 23 decembrie 2020. Totodată, CA al BNR a decis și menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1.5% pe an, menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozi la 1% pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2% pe an.
Noua realitate a lui 2020 a forțat companiile agricole și micii întreprinzători să își mute tarabele din piață într-o platformă sau un marketplace online. Un studiu al Biroului European de Statistică – Eurostat, arată că anul trecut doar 1% dintre întreprinderile agroalimentare românești folosește roboți industriali, fapt ce clasează țara pe ultimul loc în UE privind digitalizarea companiilor.
Contextul pandemiei oferă fermierilor șansa istorică de a crește și de a ajunge la potențialul maxim. Dar acest lucru necesită o strategie care să fie eficientă pe termen lung, și care să cuprindă printre altele și digitalizarea companiilor, alături de cooperarea între producătorii locali. Specialiștii spun că randamentul agriculturii românești poate crește exponențial prin digitalizare. Deși un sfert din populația țării activează în domeniul agricol, în momentul de față randamentul acestui segment e departe de potențialul maxim.
Un alt impediment de care s-a lovit creșterea productivității agricole a fost generat de seceta pedologică. Fermierii au acționat deja în consecință cu material genetic adaptat, tehnologii noi sau diverse tehnici de conservare a apei la sol. Dar e nevoie de o implicare mai mare, deoarece sistemele de irigații lipsesc din majoritatea zonelor țării. Nu doar producătorii locali de cereale, fructe și legume suferă de pe urma acestei secete, ci și crescătorii de animale. Pentru mulți dintre fermieri, hrana animalelor se bazează pe pășunile și pajiștile României.
În consecință, din luna aprilie a acestui an producătorii agricoli ale căror culturi au fost compromise anul acesta de secetă vor putea solicita amânarea, cu până la 18 luni, a plății ratelor la credite, incluzând dobânzi și comisioane.
Această prevedere a fost adoptată de membrii comisiilor speciale ale Camerei Deputațiilor, prin amendarea Ordonanței de Urgență a Guvernului cu nr. 37/2020, în ceea ce privește suspendarea ratelor.
Începând de azi, România trebuie să își dea voie să fie o națiune liberă, activă și unită. Un stat de drept suplu și puternic, cu o administrație eficientă, necoruptă. Cu economie liberă, agricultură performantă, și fiscalitate redusă. Cetățenii merită dreptate, acces la sănătate și prosperitate.
România trebuie să ajungă din coada listei, în vârful acesteia. Acum e momentul!