Acesta este noul clivaj cultural care va fi decisiv în Europa și SUA de acum încolo, fie că ne place sau nu. În această zonă a valorilor se va da bătălia între cei care vor să șteargă orice repere naționale, identitare, moștenire istorică, tradiții, să restrângă libertatea religioasă și de exprimare pentru a crea ”omul nou” ușor de controlat și cei care vor să păstreze fundamentul creștin al proiectului european, civilizația iudeo-creștină, demnitatea persoanei umane, libertatea responsabilă.

Progresiștii de stânga se prezintă ca fiind cei mai liberali și mai pro-europeni, apărători ai unor valori europene pe care nu le definesc, ci le invocă la modul general, și care nu au nicio legătură cu valorile părinților fondatori ai UE. Mai mult, opoziția actuală din Polonia, care se pretinde a fi campioana anti-”iliberalismului”, era cea care în timpul mandatului de Ministru de Externe al lui Radek Sikorski încerca politica de resetare a relației cu Rusia, aliniindu-se lui Barack Obama. În schimb, Duda și PiS au o poziție dură față de Moscova.

În calitate de președinte al Poloniei, Andrzej Duda a fondat în 2016 împreună cu omologul său croat, Inițiativa celor Trei Mări, menită să întărească cooperarea comercială, energetică, politică și în domeniul infrastructurii între țările de la Marea Adriatică, Baltică și Marea Neagră. Această inițiativă regională, la care și România participă activ, este în faza identificării de proiecte concrete pentru finanțare, iar la summitul de la București au fost implicate SUA, Germania și Comisia Europeană.

Președinția română a reușit atunci împreună cu președintele Poloniei să-i aducă laolaltă pe secretarul american al energiei, Ministrul de externe german și președintele Comisiei Europene, acționând ca un liant transatlantic pentru această inițiativă regională extrem de importantă din punct de vedere al interconectărilor energetice, digitale și de transport.

Duda a cerut și a obținut o prezență mai puternică a aliaților NATO pe flancul estic, cel mai vulnerabil la amenințarea Rusiei. De asemenea, de la începutul mandatului său, preşedintele polonez a anunțat că doreşte să meargă pe o formulă regională, care să favorizeze solidaritatea statelor estice (de la Marea Baltică până la Marea Neagră). Spre deosebire de predecesorul său progresist, Bronislaw Komorovski din Platforma Civică, el s-a arătat dispus de a forma mai întâi un front regional unit împotriva Rusiei şi să nu caute legături privilegiate cu Germania, Franţa pentru a face Polonia un jucător important în Uniune. Duda a vorbit despre necesitatea creării unei organizaţii multifuncţionale pentru a contracara influenţa Rusiei în regiune şi pentru a evita ca, după Brexit, UE să se îndrepte doar în direcţia dorită de Germania şi Franţa.

Până la urmă el a lansat la data de 4 noiembrie 2015, împreună cu președintele României Klaus Iohannis, Formatul „Bucureşti 9 – B9”, cu participarea Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Slovaciei şi Ungariei. Principalul obiectiv al participanţilor la B9 îl reprezintă consultarea interaliată în vederea promovării unor poziţii comune în cadrul NATO, ţinând cont de interesele speciale ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est pe linia asigurării securităţii, stabilităţii şi prosperităţii în spaţiul cuprins de la Marea Baltică la Marea Neagră.

”Formatul B9 oferă o platformă pentru aprofundarea dialogului şi cooperării între aliaţii participanţi, în vederea particularizării contribuţiei specifice a acestor state la procesele în derulare la nivelul Alianţei, pe baza experienţei şi expertizei pe care o deţin şi a intereselor comune de securitate, în deplină concordanţă cu principiile solidarităţii, unităţii, coeziunii şi al indivizibilităţii statelor membre NATO”.

La ultima sa întâlnire cu președintele Trump la Casa Albă, acesta a promis trimiterea a încă 1.000 de soldați americani în Polonia și s-a declarat convins de faptul că Duda va câștiga. Așa s-a întâmplat și este bine pentru relația transatlantică. Ca președinte al Poloniei, Andrzej Duda s-a dovedit un partener de încredere pentru SUA și pentru România și a dus o politică externă activă, lansând inițiative regionale de impact.

Matei Dobrovie, 
deputat PNL, membru al Comisiei de Politică Externă din Camera Deputaților