Alegerile pentru Parlamentul European, din 25 mai, vor readuce în prim plan problema milioanelor de români rezidenți în alte state din UE și, mai ales, prezența lor pe listele de vot din țară. Chiar curățând listele de moții care în ultimii ani s-au înghesuit la urne cot la cot cu cei vii, ambiguitatea plutește încă peste nu mai puțin de 2 milioane de voturi.
Populația României a cunoscut schimbări dramatice în ultimele două decenii ca număr iar imensa emigrație, cea pentru muncă îndeosebi, a schimbat considerabil raportul dintre populația care locuiește în țară și cea care se află cu reședința în alte țări, cu numeroase implicații demografice, economice, sociale și politice, unele cunoscute, altele greu de prevăzut privind spre viitor.
Alegerile europarlamentare din luna mai pot constitui un prilej de evaluare a unora dintre implicații, cele asupra numărului de alegători români din țară și din străinătate.
Recurgerea la estimații devine astfel singura posibilitate de a evalua dimensiunea și structura populației care ar avea dreptul să participe la alegerile pentru Parlamentul European de la 25 mai 2014. Având populația rezidentă în România, pe sexe și vârste, la începutul anului 2013, instrumentele de analiză demografică permit determinarea acestei populații și la 25 mai 2014.
CITEŞTE AICI O ANALIZĂ COMPLETĂ PRIVIND POPULAŢIA ROMÂNIEI CU DREPT DE VOT