Alegerile locale din iunie 2000 costa bugetul statului circa 360 miliarde de lei, din care 45 miliarde lei vor fi distribuite pentru cheltuieli de personal, iar 309 miliarde lei pentru cheltuieli materiale si prestari servicii. Pentru ca bugetul pe acest an a fost aprobat cu intarziere, banii alocati acestei campanii vor fi dati din Fondul de rezerva aflat la dispozitia Guvernului. Fiecare judet a trimis o evaluare a necesarului de cheltuieli pentru pregatirea, organizarea si desfasurarea alegerilor locale, evaluare ce cuprinde atat sumele necesare buletinelor de vot, listelor electorale, stampilelor si etichetelor autocolante, cat si indemnizatiile pentru cazare si transport. Cele mai mari sume au fost solicitate de prefectii din judetele Dolj – 27,4 miliarde lei, Olt – 15,2 miliarde lei, Botosani – 14,8 miliarde lei. Pentru Bucuresti, prefectul Ion Iordan a cerut o suma totala de 45,6 miliarde lei. Daca banii solicitati de prefecti vor ajunge in buzunarul consiliilor locale depinde de ministrul finantelor, Decebal Traian Remes. De abia in sedinta de guvern din aceasta saptamana va fi supus spre aprobare proiectul de hotarare privind efectuarea cheltuielilor pentru alegerile locale din 2000.
Ce s-a cheltuit pana acum? Conform datelor furnizate de Ministerul Functiei Publice, au fost achizitionate 3 milioane de autocolante, in valoare de 374.850 milioane lei, de la Imprimeria Statului, si 108.866 bucati de stampile de vot, la un pret de 9.320 lei bucata, de la Trezoreria Statului. Pentru cantitatea de 2.000 tone de hartie speciala pentru realizarea buletinelor de vot au fost alocate circa 27 miliarde lei.
Asigurarea hartiei pentru tiparirea buletinelor de vot a provocat un adevarat scandal care a culminat cu cererea de demitere a conducerii Agentiei Nationale a Rezervelor de Stat (ANRS) de catre ministrul functiei publice, Vlad Rosca.
Letea Bacau s-a exclus din cursa
Initial, hotararea de guvern care reglementeaza desfasurarea alegerilor locale preciza ca hartia necesara pentru tiparirea buletinelor de vot sa fie asigurata numai din import. Insa Adrian Ghita, presedintele ANRS, institutie mandatata cu achizitionarea hartiei, a invocat ca in acest moment pe plan european exista o criza a hartiei, generata de alegerile din alte state, iar pentru a nu se intarzia termenul limita la care prefecturile trebuie sa intre in posesia hartiei, a cerut ca hotararea sa prevada procurarea materiei prime si de la producatori autohtoni. Zis si facut, insa pana la urma hartia va fi adusa tot de pe o piata externa, prin intermediul unor agenti economici specializati in importuri de astfel de produse. In urma selectiei de oferte, realizata de o comisie alcatuita din 11 membri stabiliti printr-un ordin al lui Adrian Ghita, doar trei firme au prezentat oferte complete cu incadrarea termenului de livrare a hartiei. In final, firma selectata a fost SC Kubera SRL Bucuresti, care a castigat in fata Romex Handelsges din Viena prin comisionar Varain SRL Baia Mare si SC World Trade Contact SA din Huedin. Valoarea totala a contractului incheiat cu firma castigatoare este de 1.353.331 dolari. „A fost aleasa oferta cea mai favorabila ca pret. Intre Kubera si restul firmelor competitoare a existat o diferenta de pret in oferte de circa 500.000 de dolari”, ne-a precizat Ion Florin, director in ANRS.
De ce s-a recurs tot la importuri? „Producatorii interni de hartie nu au putut onora cererea, invocand lipsa de materie prima”, ne-a declarat Adrian Ghita.
De exemplu, SC Letea SA, cel mai mare producator de hartie de la noi din tara, a fost scoasa din schema ca urmare a conditiilor pe care le-a impus managerul acestei societati: interzicerea livrarii de busteni la export, asigurarea transportului si a materiei prime. In opinia presedintelui ANRS, aceste doleante sunt practic o forma de nationalizare, insemnand anularea unor contracte de export incheiate de agentii economici privati. Mai mult, Letea SA are datorii la plata masei lemnoase deja primita de furnizori de peste 800 milioane lei, aspect nementionat de directorul general Carol Clopotel in faxul transmis catre ANRS.
17 tipuri de hartie pentru buletinele de vot
Pe de alta parte, pentru tiparirea buletinelor de vot au fost solicitate, in total, de catre prefecti, nu mai putin de 17 tipuri de hartie. Speriati de scandalul din 1996, provocat de calitatea proasta a hartiei buletinelor de vot de atunci, oficialii guvernamentali au cerut prefectilor sa nominalizeze dimensiunile, gramajul si tipurile de hartie necesare realizarii buletinelor de vot, in functie de posibilitatile de tiparire din fiecare judet. Ministerul Functiei Publice a intocmit un centralizator cu doleantele tuturor prefectilor, ce a fost trimis mai departe ANRS, din care reiese ca pentru tiparirea buletinelor de vot din acest an vor fi folosite mai multe tipuri de hartie. De realizarea acestor buletine sunt responsabili prefectii fiecarui judet. „Pentru a evita intarzierea am cerut doua feluri de hartie, pentru a tipari la doua tipografii de pe plan local”, ne-a declarat prefectul de Teleorman, Liviu Nicolae Dragnea. Cum sunt alese aceste tipografii este un lucru numai de prefecti stiut. Unii formeaza comisii care selecteaza ofertele tipografiilor, altii, neavand de unde alege, negociaza direct cu firmele in domeniu existente pe plan local. „Aici exista numai o singura tipografie, si de aceea am ales doua tipuri de hartie, ca ea sa poata lucra cu ambele masini. Pentru ca lucrarea trebuie executata in 48 de ore”, ne spune Valer Bindea, prefect de Bistrita-Nasaud.
Faptul ca data alegerilor a fost stabilita de scurt timp si ca hotararile de guvern care reglementeaza cheltuielile pregatirii si desfasurarii campaniei electorale vin cu intarziere costituie motive pentru care nota de plata a acestei campanii va fi cu mult mai incarcata. Pregatirea din timp a unei campanii ar fi scutit bugetul de costuri suplimentare. Daca macar hartia pentru buletinele de vot ar fi fost asigurata din timp, de pe plan local sau chiar din import, pretul pe tona ar fi fost cu mult mai mic.
Pregatirea si desfasurarea alegerilor locale va costa 354 miliarde lei, din care 309 pentru materiale si prestarii de servicii, iar 45 miliarde lei pentru cheltuieli de personal.
Pentru membrii Biroului Electoral Central se va acorda o indemnizatie de 120.000 lei pe zi de activitate, ce se va suporta de catre Secretariatul General al Guvernului.
Statisticienii si informaticienii de pe langa birourile electorale vor primi o indemnizatie de 60.000 lei pe zi.
Personalul care participa la actiuni legate de alegerile locale va primi in ziua votarii bauturi racoritoare, cafea si gustari in valoare de 30.000 lei de persoana.
