Ordonanța de Urgență ce avea în vederea organizarea alegerilor parlamentare anticipate a fost respinsă în plen. Liderii partidelor politice se opun vehement împotriva alegerilor anticipate și vin cu argumente împotriva acestui demers al actualei guvernări.
Senatul a respins, în şedinţa plenului de miercuri, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, OUG 26/2020 privind organizarea alegerilor parlamentare anticipate, potrivit Agerpres.
Comisia juridică a Senatului a acordat, marţi, un raport de admitere pentru respingerea acestei OUG. Senatorii jurişti au adoptat un amendament propus de UDMR, amendament însuşit miercuri de plen, prin care a fost modificat titlul actului normativ din „proiect pentru aprobarea OUG” în „proiect pentru respingerea OUG”.
Proiectul de respingere a ordonanţei a fost adoptat cu voturi 86 de voturi „pentru” (PSD, UDMR şi ALDE) şi 34 „împotrivă” (PNL şi USR).
Senatorul PNL Alina Gorghiu a pledat, la dezbaterile din plen, pentru adoptarea ordonanţei pentru a „nu se îngrădi dreptul la vot”.
„Practic, este o nouă execuţie a românilor din diaspora. Eu speram că o să încetaţi să îi urâţi. (…) Peste 5 milioane de români riscă să piardă legătura cu ţara din această cauză. Este vorba de peste 800.000 de români care nu mai au cărţi de identitate şi cărora li se taie orice acces electoral în România. Este pentru prima oară când văd atâta ură împotriva diasporei. Nici măcar Ceauşescu nu i-a urât aşa de mult. E inadmisibil aşa ceva. Sunt fraţii noştri. Nu avem dreptul să-i urâm. Gândiţi-vă la ei cum vă gândiţi la familiile voastre”, a spus senatorul PNL Viorel Badea.
„PSD, UDMR şi ALDE încearcă să blocheze dreptul cetăţenilor de a vota”
Potrivit senatorului USR Mihai Goţiu, prin respingerea OUG 26/2020, „PSD, UDMR şi ALDE încearcă să blocheze dreptul cetăţenilor de a vota”.
„USR a votat împotriva respingerii acestei ordonanţe de urgenţă pentru că nu considerăm oportun ca majoritatea formată în jurul PSD şi a lui Dragnea în 2016 să decidă cum votează românii. PSD a votat împotriva ordonanţei pentru că nu îşi doreşte ca românii să poată vota în cele mai bune condiţii, nu îşi doreşte o reprezentare corectă pentru diaspora şi, în mod evident, nu îşi doreşte alegeri anticipate, pentru că nu ar mai obţine acelaşi număr de mandate ca în 2016”, a susţinut senatorul USR Florina Presadă.
Preşedintele Comisiei juridice, Şerban Nicolae, a invocat avizul negativ al Consiliului Legislativ pentru acest act normativ. El a explicat totodată că avizul „trebuie obţinut înainte de adoptarea în şedinţa de Guvern” iar lipsa lui „duce la neconstituţionalitatea” acestei legi.
„Există pe rolul Parlamentului propuneri legislative în materie electorală. (…) Este încă un semn că Guvernul nu a dorit să intre în vigoare aceste chestiuni, nu a dorit să facă o dezbatere publică şi transparentă pe probleme de interes electoral general care să vizeze drepturile cetăţenilor. De aceea, noi ne-am opus acestei ordonanţe de urgenţă, pentru că este neconstituţională şi am fi minţit electoratul dacă ne-am fi făcut că nu vedem şi CCR ar fi decis neconstituţionalitatea ordonanţei. Nu vă mai prefaceţi că apăraţi drepturile românilor din diaspora sau dreptul de vot al cetăţenilor români. Îi minţiţi. Dacă voiaţi dezbatere, făceam dezbatere pe toate temele. Aţi fi făcut-o transparent prin iniţiativă parlamentară”, a afirmat Nicolae.
Ce spun liderii partidelor?
Liderul senatorilor UDMR, Cseke Atilla, a argumentat votul pentru respingerea actului normativ prin faptul că „sunt foarte multe elemente în această ordonanţă care ridică mari semne de întrebare, care pot conduce la abuzuri şi sunt neconstituţionale”.
Preşedintele ALDE, senatorul Călin Popescu-Tăriceanu, a explicat că „turismul electoral este o practică, în ultimii ani, care deformează rezultatul alegerilor”. „Această ordonanţă face o încurajare şi o legalizare a turismului electoral”, a susţinut el.
Actul normativ iniţiat de Guvern prevede, printre altele, trei zile de vot în diaspora, dublarea numărului de parlamentari pentru diaspora şi posibilitatea de a vota la orice secţie. Ordonanţa reduce unele termene – termenul prevăzut pentru anunţarea datei alegerilor după dizolvarea Parlamentului este de 50 de zile, iar acest anunţ poate fi făcut în termen de cinci zile de la dizolvarea Legislativului.
Ordonanţa urmează să fie dezbătută de Camera Deputaţilor, for legislativ decizional în acest caz.