Agenţia de analize geopolitice precizează că PSD a obținut mult peste PNL, dar nu va reuşi să formeze singur majoritate şi probabil se va orienta către ALDE pentru o coaliție de guvernare. Dar indiferent pe cine îi vor alege ca partneri, social-democrații vor avea dificultăți cu numirea unui prim-ministru, din moment ce liderul lor, Liviu Dragnea, n-ar putea, tehnic, să ajungă în acest post, din moment ce are o sentință cu suspendare pentru fraudă electorală.
Pentru că România este un stat semiprezidențial, premierul și președintele împart responsabilitatea guvernării. Înaintea scrutinului, președintele de centru-dreapta Klaus Iohnannis a declarat că nu va accepta un premier cu probleme legale. Anunțul a pus țara într-o situație de blocaj. Pe de o parte, Constituția cere președintelui să aleagă un premier din partidul sau coaliția cu cele mai multe locuri în Parlament. Pe de altă parte, legislația românească interzice ca persoanele care au condamnări penale să fie numite în posturi guvernamentale, explică Stratfor.
Urmare a victoriei copleșitoare a PSD, Iohannis nu va avea ce să facă decât să aleagă un premier din acest partid. Totuși, social-democrații s-ar putea să fie nevoiți să înainteze o altă candidatură. Dacă partidul și președintele nu pot ajunge la un compromis, România se va scufunda în criză politică, scrie Stratfor.
Unii membri PSD au sugerat deja că vor încerca să-l suspende pe Iohannis și chiar dacă probabil nu-și vor pune amenințarea în aplicare, n-ar fi prima oară când parlamentarii români ar încerca să-l îndepărteze pe președinte doar pentru a avea de câștigat partidul lor. De fapt, fricțiunile dintre președinții și premierii României au devenit un fapt destul de comun când președinții de centru-dreapta au avut de coabitat cu parlamente de centru-stânga, menționează Stratfor.
Între timp, corupția continuă să fie o îngrijorare pentru cetățenii români. Mai puțin de 40 la sută au participat la alegerile din 11 decembrie, în condițiile unei nemulțumiri crescute față de politicieni și ale corupției și luptelor interne care parazitează instituțiile românești. Deocamdată, lupta împotriva corupției și temperarea cheltuielilor publice sunt cele mai stringente probleme pentru noul guvern.
Însă nemulțumirea alegătorilor față de partidele politice tradiționale va fi un motiv de îngrijorare pe termen lung. O asemenea nemulțumire creează un teren fertil pentru mișcări anti-sistem care într-o bună zi ar putea contesta statu quo-ul politic. Chiar dacă principalele partide și-au revendicat votul de la 11 decembrie, România nu va fi imună pentru veșnicie la valul de sentimente anti-sistem și la euroscepticismul care cucerește Europa, avertizează Stratfor.
Concluzii
Totuși, România rămâne deocamdată deplin angajată față de UE și NATO. Marea majoritatea a partidelor politice ale țării sunt îngrijorate de ofensiva în creștere a Rusiei și vor să mențină legăturile puternice cu Statele Unite. Ca urmare, politica externă a Bucureștiului nu se va schimba prea mult în urma acestor alegeri, indiferent de prim-ministru. Cum zona euro se confruntă cu tot mai multe probleme, interesul României în a adopta moneda unică va scădea. Pe de altă parte, cum Europa de Vest se arată tot mai doritoare să limiteze libertatea de mișcare în loc să o extindă, aderarea României la Schengen va fi dificilă. Iar cum incertitudinea continuă să caracterizeze viitorul angajamentelor UE și NATO, România se va întoarce către vecinii ei pentru a-și consolida apărarea, conchide analiza Stratfor.
