Alegerile parlamentare în Franța. Risc mare pentru un guvern de extremă-dreapta

Alegătorii francezi s-au prezentat duminică, 30 iunie, la urne în primul tur al alegerilor parlamentare anticipate, care ar putea duce la formarea primului guvern de extremă-dreapta al țării de la cel de-Al Doilea Război Mondial.

Aceasta reprezintă o potențială schimbare radicală în inima Uniunii Europene. Rata de participare la primul tur al alegerilor legislative din Franţa este estimată în jur de 67,5%, un record conform institutului de sondare a opiniei publice Ipsos, relatează AFP.

Președintele Emmanuel Macron a surprins națiunea când a convocat votul anticipat după ce alianța sa de centru a fost înfrântă în alegerile europene din această lună de Raliul Național (RN) al lui Marine Le Pen.

Partidul ei eurosceptic și antiimigrație, multă vreme considerat un paria politic, este acum mai aproape de putere decât a fost vreodată, transmite şi agenţia Reuters.

În Hénin-Beaumont, un oraș din circumscripția electorală a lui Le Pen din nordul Franței, unde aceasta ar putea fi realeasă din primul tur, Denis Ledieu, în vârstă de 67 de ani, a declarat că oamenii suferă din cauza dezindustrializării pe termen lung a regiunii.

„Deci, dacă (RN) le promite lucruri, atunci de ce nu? Cred că vor să încerce”, spune bărbatul.

„RN este la porțile puterii și vedeți agresivitatea oamenilor și discursul rasist care a fost dezlănțuit”, afirmă o femeie dintr-un altă orăşel francez. Ea a votat pentru Noul Front Popular, o coaliție de stânga formată în grabă, care s-a clasat pe locul al doilea.

Cum ar putea arăta coabitarea dintre Macron şi Jordan Bardella

Dacă RN (Rassemblement National – Partidul Adunarea Națională) va obține majoritatea absolută în alegerile parlamentare din Franța, diplomația franceză s-ar putea confrunta cu o perioadă de turbulențe fără precedent.

Președintele Emmanuel Macron a declarat că își va continua mandatul până în 2027, dar va trebui să împartă scena politică cu liderul RN, Jordan Bardella, ambii luptând pentru dreptul de a vorbi în numele Franței.

În istoria postbelică din Franța au existat trei perioade de „coabitare” – situații în care președintele și guvernul provin din tabere politice opuse – însă niciuna nu a avut viziuni atât de radical diferite ca cele ale lui Macron și Bardella.

O victorie clară a RN ar aduce și incertitudine în ceea ce privește poziția Franței față de războiul dintre Rusia și Ucraina. Deși RN a declarat că va sprijini Ucraina în apărarea sa împotriva Rusiei, partidul a stabilit „linii roșii”, cum ar fi refuzul de a furniza rachete cu rază lungă de acțiune, în contextul în care Marine Le Pen are o istorie de sentimente pro-rusești.

Sondajele de opinie indică un avans confortabil pentru RN, cu 33%-36% din votul popular, în timp ce Noul Front Popular (NFP) se află pe locul al doilea cu 28%-31%, iar alianța centristă a lui Macron pe locul al treilea cu 20%-23%.

Noul Front Popular include o gamă largă de partide, de la centru-stânga moderată până la France Unbowed, partidul de stânga dură, eurosceptic și anti-NATO, condus de Jean-Luc Mélenchon, unul dintre cei mai acerbi critici ai lui Macron.

De-a lungul decadelor, RN a crescut în popularitate, iar partidele tradiționale au colaborat pentru a împiedica ascensiunea sa la putere. Totuși, acest tip de alianță ar putea să nu mai fie valabil de această dată, având în vedere contextul politic actual și schimbările în preferințele alegătorilor.