Contestații la alegerile prezidențiale din 24 Noiembrie 2024

În urma alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, Curtea Constituțională a României a primit deja două contestații, depuse de Cristian Terheș și Sebastian Constantin Popescu, în privința rezultatelor votului.

Contestarea alegerilor poate avea un impact semnificativ asupra procesului electoral, iar legea prevede proceduri clare pentru soluționarea acestora.

alegeri, romania, alegeri prezidentiale, buletin de vot
SURSA FOTO: Dreamstime

Ce prevede legea?

Conform legislației românești, Curtea Constituțională poate anula alegerile prezidențiale dacă se dovedește că votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă.

Frauda trebuie să fie de natură să modifice atribuirea mandatului sau ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În acest caz, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

Legea stipulează că cererea de anulare a alegerilor poate fi depusă de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale sau de către candidații care au participat la alegeri.

Contestațiile trebuie depuse în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării și trebuie să fie însoțite de dovezi. Soluționarea cererii de anulare trebuie să aibă loc înainte de termenul stabilit de lege pentru publicarea oficială a rezultatelor.

Rezultatele alegerilor prezidențiale

Biroul Electoral Central (BEC) a validat rezultatele alegerilor din 24 noiembrie 2024, după centralizarea tuturor proceselor-verbale de constatare și centralizare a voturilor din întreaga țară, inclusiv din străinătate.

Conform datelor furnizate de BEC, iată primii cinci candidați și rezultatele obținute:

  • Călin Georgescu – 2.120.401 voturi (22.94%)
  • Elena-Valerica Lasconi – 1.772.500 voturi (19.18%)
  • Ion-Marcel Ciolacu – 1.769.760 voturi (19.15%)
  • George-Nicolae Simion – 1.281.325 voturi (13.86%)
  • Nicolae-Ionel Ciucă – 811.952 voturi (8.79%)

Pe de altă parte, cei care au obținut cele mai puține voturi au fost Silviu Predoiu cu 11.246 voturi (0.12%) și Sebastian-Constantin Popescu cu 14.683 voturi (0.16%).

După centralizarea rezultatelor, Biroul Electoral Central a transmis procesul-verbal cu rezultatele votului la Curtea Constituțională pentru validare. Purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Românu, a subliniat că soluționarea contestațiilor va depinde de evaluarea Curții Constituționale.

CCR poate anula alegerile

Potrivit articolului 146 din Constituția României, CCR veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui și confirmă rezultatele votului. Mai detaliat, articolul 82 din Constituție stipulează că rezultatul alegerilor prezidențiale este validat de Curtea Constituțională, care are obligația de a analiza întregul proces electoral, inclusiv eventualele nereguli.

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a subliniat că, în anumite condiții, Curtea poate anula chiar și primul tur al alegerilor prezidențiale. În cazul în care există motive întemeiate, cum ar fi nereguli majore în organizarea sau desfășurarea alegerilor, CCR are autoritatea de a dispune anularea alegerilor.

De exemplu, Zegrean a menționat cazul din Germania, unde Curtea Constituțională a anulat alegerile pe motiv că acestea au fost prost organizate. O asemenea decizie ar putea afecta și alegerile din România, în cazul în care s-ar demonstra o organizare defectuoasă sau alte nereguli semnificative.

În ceea ce privește posibilele contestații, Zegrean a explicat că, după ce rezultatele oficiale ale alegerilor sunt anunțate de Biroul Electoral Central, orice persoană poate sesiza Curtea Constituțională. Aceasta va analiza contestațiile și poate decide în funcție de dovezile prezentate.

De exemplu, a menționat cazul candidatul Călin Georgescu, care, după validarea sa, ar putea fi supus unei verificări din partea CCR în cazul în care se aduc argumente de nereguli.

”În momentul ăsta, domnul candidat Călin Georgescu a trecut de furcile caudine, el a fost validat, nu se mai poate face nimic. În schimb, după ce vin cifrele oficiale de la Biroul Electoral Central, cineva poate sesiza Curtea Constituțională și eu mă aștept să o și facă. Atunci când au decis asta, eu le-am spus să nu organizeze alegerile 3 săptămâni la rând, că ne vom trezi cu alegerile contestate. N-au vrut să asculte.

Curtea Constituțională este obligată să analizeze dosarul alegerilor și pot exista diferite tipuri de soluții pe care le vor dispune judecătorii.

Vă dau un exemplu, dar vă rog să-l luați ca atare: dacă Curtea Constituțională constată nereguli majore se poate anula inclusiv primul tur de scrutin. Este un exemplu și trebuie să reținem că doar Curtea este cea care validează alegerea președintelui României”, a spus Augustin Zegrea, pentru știripesurse.ro.