Aleksei Navalnîi acuză faptul că este amenințat cu tortura în închisoare. Un grup de apărători pentru drepturile omului i-a trimis ministrului justiției al Federaţiei Ruse, Konstantin Ciycenko, și șefului Serviciului Federal pentru Executarea Pedepselor (F.S.I.N.), Aleksandr Kalașnikov, un nou pachet de propuneri pentru umanizarea sistemului penal executiv.

Între acestea se numără și inițiativa de a li se permite deținuților să organizeze acțiuni pașnice de protest în cazul în care le sunt încălcate drepturile.

Aleksei Navalnîi acuză faptul că este amenințat cu tortura în închisoare. Greva foamei este interzisă

Acum cele mai multe acțiuni care au loc în coloniile de detenție se transformă practic imediat în revolte care sunt reprimate dur, ceea ce înseamnă că arareori problemele ajung să fie rezolvate.

Chiar și cea mai neconflictuală formă de exprimare a neîncrederii – greva foamei – este oprită, de fapt, prin procedeul de tortură al hrănirii forțate, care nu este o măsură cu totul legală.

Ideea este că Serviciul federal pentru executarea pedepselor acționează conform unor instrucțiuni care nu au fost modificate din 1958.

Impozitele și corupția, condițiile umilitoare de detenție, violența – toate acestea nu sunt o raritate pentru izolatoarele de anchetă și coloniile de detenție din Rusia, au reamintit activiștii pentru drepturile omului într-o scrisoare adresată Ministerului de Justiție și Serviciului Federal pentru Executarea Pedepselor.

Și au arătat că în realitate deținuții nu au modalități eficiente să-și apere drepturile și să se plângă de abuzuri, iar instanțele, cu rare excepții, i-au partea administrațiilor penitenciarelor, potrivit Nezavisimaia Gazeta.

Oamenii sunt forțați să recurgă la măsuri extreme

De aceea oamenii sunt forțați să recurgă la măsuri extreme, organizând în spatele gratiilor revolte în masă și chiar răzmerițe. La această nemulțumire, angajații din sistemul penal executiv reacționează prompt prin forță și mijloace speciale.

Se recurge la forță chiar și împotriva celui mai liniștit protest de genul grevei foamei – este vorba de hrănirea forțată.

Aleksei Navalnîi s-a hotărât să intre în greva foamei, împotriva faptului că nu i se acordă îngrijirile medicale cuvenite. După cum dau asigurări susținătorii opozantului rus, acesta a fost amenințat imediat cu hrănirea forțată, folosindu-se o cămașă de forță și „alte bucurii”.

„În această dimineață a venit un colonel de sex feminin și mi-a spus: analiza sângelui arată o agravare serioasă a stării de sănătate și un risc. Dacă nu renunțați la greva foamei, suntem pregătiți să trecem la hrănirea forțată chiar acum”, a scris Navalnîi pe rețelele de socializare.

Crime comise împotriva deținuților

De aceea activiștii pentru drepturile omului sunt de părere că deținuții ar trebui să aibă totuși dreptul la acțiuni pașnice împotriva încălcării drepturilor lor. Pentru a putea fi posibilă semnalarea unei probleme, pentru a obține un ecou la public, însă, în același timp, pentru a se evita confruntarea cu administrația instituției.

În scrisoarea adresată Ministerului Justiției și Serviciului Federal pentru Executarea Pedepselor se propune „pregătirea bazei normative pentru posibilitatea organizării unui protest pașnic în masă al deținuților și condamnaților pentru a se asigura dreptul oamenilor de a protesta împotriva crimelor comise împotriva lor: bunul plac, corupție, torturi etc”.

Poate chiar că merită să li se permită condamnaților să înființeze sindicate, au arătat activiștii pentru apărarea drepturilor omului. După cum a declarat, pentru „Nezavisimaia Gazeta”, șeful Comitetului împotriva corupției și torturilor „Gulagu.net”, Vladimir Osecikin, „oamenilor din închisori trebuie să li se pună la dispoziție legea și metodele de protecție juridică eficientă, inclusiv metodele dreptului legal de a protesta pașnic”.

”Hrănirea forțată, relicvă a GULAG-ului”

Însă acum, a subliniat Osecikin, deținuții nu pot face nimic în afară de a declara greva foamei, de a-și tăia venele și de a-și strica sănătatea prin alte metode.

În același timp, în scrisoarea adresată lui Ciycenko și Kalașnikov se vorbește de necesitatea elaborării unui nou regulament privind asigurarea securității și inviolabilității acelor deținuți care fac declarații despre comiterea de infracțiuni.

O altă propunere este aceea privind crearea unui departament special pentru depistarea infracțiunilor comise împotriva persoanelor investigate, a inculpaților și condamnaților, departament care să facă parte din cadrul Direcției operative generale a F.S.I.N.

Însă cu condiția ca de astfel de anchete să se ocupe angajații subunităților operative care până la acel moment nu au lucrat în sistemul penal executiv și care nu au în afara serviciului serviciului legături cu angajații F.S.I.N.

După cum a confirmat, pentru „Nezavisimaia Gazeta”, Gavrișev, avocatul lui Navalnîi, toate formele de protest ale deținuților au legătură cu automutilarea și pricinuirea unei vătămări fizice. Însă acestea nu pot fi nicidecum apreciate ca fiind eficiente.

La fel și hrănirea forțată, după cum a apreciat Gavrișev, nu este nimic altceva decât o relicvă a GULAG-ului, care „nu este reglementată prin acte normative de niciun fel de legislatori ruși contemporani, dar din anumite motive mai este folosită chiar și astăzi”.

”I-au turnat cu forța pe gât supă”

Angajații F.S.I.N. se conduc după ordine sovietice care nu mai sunt valide și îi hrănesc pe deținuți în conformitate cu normele din anul 1958. Sunt folosite adesea cătușele și cămășile de forță.

Cu alte cuvinte, acestea sunt „metode constrângere la renunțarea la greva foamei”, a spus Gavrișev. Cu alte cuvinte, astfel de acțiuni pot fi considerate tortură. În 2015, în apelul făcut în instanță, tocmai asupra acestui lucru a insistat unul dintre deținuții ruși.

El s-a plâns că i-au turnat cu forța pe gât supă făcută din carne pe care religia lui îi interzice să mănânce. Deci acțiunile gardienilor nu au putut fi dictate nicidecum de sentimentul de umanism.

Cu toate acestea, Gavrișev are îndoieli că autoritățile vor da ascultare argumentelor apărătorilor pentru drepturilor omului și plângerilor deținuților, deoarece „în prezent, protestele, ca fenomen, nu sunt salutate nici în libertate, și cu atât mai mult în spatele gratiilor”.

Situația se înrăutățește de la an la an

Președintele Comitetului rudelor deținuților, Elena Brîlyakova, a arătat, pentru „Nezavisimaia Gazeta”, că „aproape zilnic se primesc scrisori în care sunt exprimate temeri un deținut sau altul nu va suporta presiunea și zeflemelile și se va sinucide”.

Cu fiecare an, a spus Brîlyakova, situația din F.S.I.N. se înrăutățește, așa că este foarte firesc ca „în caz de deznădejde deținuții să fie gata să se revolte și să organizeze pogromuri. Eu nu văd metode alternative și eficiente de protest”.

După cum a remarcat Tatiana Artiomova, reprezentant al colegiului „Aposteriori”, dacă Rusia este un stat de drept, acțiunile funcționarilor trebuie contestate în cadrul domeniului juridic, „care include instanțele, inclusiv CEDO„.

Însă o astfel de apărare se întinde, de regulă, pe o perioadă lungă și uneori nedeterminată, a confirmat ea. Tocmai această situație trebuie schimbată astfel încât accesul la justiție să aibă un caracter oportun, deschis, transparent și public”, este de părere expertul.

Iar formele prin care deținuții își exprimă nemulțumirea sunt ineficiente și de jure, și de facto. Și, desigur, după părerea Artiomovei, structura F.S.I.N. are nevoie ea însăși de reorganizare – legile și instrucțiunile care reglementează activitatea sistemului penal executiv sunt depășite fără nicio speranță.

„Modificarea condițiilor în care sunt ținute persoanele trase la răspundere penală sau care ăși execută pedeapsa va și duce, probabil, la faptul că nu ele vor trebui să participe la proteste sau să-și expună sănătatea riscului de înfometare forțată”, a subliniat Artiomova.

Torturi și autoincriminare forțată

„Cea mai mare parte a cazurilor de refuz de a mânca se petrec în centrele de detenție, acestea sunt asociate cu refuzul suspecților (acuzaților) cu stadiul în care se află ancheta și cu rezultatele preliminare.

Cazuri de a refuza să mănânce se întâlnesc în practică, deși sunt izolate”, a declarat avocatul Vadim Postanyuk pentru „Nezavisimaia Gazeta”.

În legea care reglementează detenția persoanelor în centrele de detenție preventivă se specifică faptul că hrănirea forțată trebuie aplicată pe baza concluziei scrise a unui medic și în prezența unui lucrător medical. Din aceste prevederi legislative nu este clar în ce fel va fi înregistrat refuzul sau eschivarea de la mâncare.

Nu există legi care să conțină informații detaliate despre această problemă, a asigurat expertul. „Acțiunile de protest ale deținuților, de exemplu, sub formă de greve ale foamei ca metodă de luptă pentru propriile drepturi se transformă în demonstrații de masă împotriva arbitrarului și cruzimii față de deținuților, manifestate de reprezentanții administrației, iar mai târziu acestea se pot transforma în greve și refuzuri de a ieși la muncă”, a reamintit Postanyuk.

El este sigur că este necesar să fie elaborat un complex de măsuri privind responsabilitatea disciplinară a șefilor și a personalului instituțiilor F.S.I.N. în cazul comiterii unor infracțiuni împotriva vieții și sănătății deținuților, precum și de torturi și autoincriminarea forțată.