Jurnaliștii de la Deutesche Welle au stat de vorbă cu botanistul Johannes Mazomeit, care analizează în fiecare anotimp câmpurile de ambrozie, o specie invazivă, care reprezintă una dintre cele mai alergene plante din lume.

„Doar câteva boabe de polen pot fi suficiente pentru a declanșa reacții alergice grave, chiar și la persoanele care nu au fost niciodată alergice la nimic”, a explicat Mazomeit. „Alergia la polen poate lovi pe oricine”, adaugă el.

Polenul poate provoca persoanelor alergice strănut, mâncărimi ale ochilor și curgerea nasului sau reacții mai grave, cum ar fi crizele de astm. De asemenea, poate provoca alergii ale pielii. „A existat o răspândire clară în ultimele decenii”, cu ciorchini care apar în solul nisipos din păduri, de-a lungul drumurilor, în grădini private și în ferme, spune el.

Până la 3 miliarde de boabe de polen capabile să zboare sute de km

Originare din America de Nord, rădăcinile ambroziei au fost recoltate de triburile de indieni pentru proprietățile lor medicinale, fiind considerate un bun antiseptic. Planta oferă, de asemenea, hrană animalelor sălbatice, inclusiv iepurilor și păsărilor.

Semințele de ambrozie au fost aduse în Europa în secolul al XIX-lea, dar abia în ultimele decenii specia a devenit o problemă. Temperaturile mai calde au oferit condiții potrivite pentru răspândirea acesteia, iar acum se găsește în peste 30 de țări din Europa, inclusiv în Germania.

Fiecare plantă poate produce până la 3 miliarde de boabe de polen, capabile să zboare sute de km. Aceste boabe sunt extrem de mici, permițându-le să ajungă mai ușor în plămâni decât polenul de la alte specii. Din această cauză, răspândirea ambroziei devine deosebit de îngrijorătoare, spune profesorul Claudia Traidl-Hoffmann, șefa catedrei de medicină de la Universitatea din Augsburg.

40% dintre europeni suferă de un fel de alergie la polen

Alergiile sunt deja o problemă majoră de sănătate în Europa, iar ambrozia este de așteptat să complice lucrurile și mai mult. Aproape 40% dintre europeni suferă de un fel de alergie la polen, potrivit lui Traidl-Hoffmann. Se estimează că numărul lor va crește la 50%, până la jumătatea secolului.

Ea citează unele studii care au constatat că numărul persoanelor care suferă de astm alergic, cauzat de alergii la polen, a crescut cu 10-20% în Germania între 2007 și 2017.

Situația se înrăutățește, avertizează Traidl-Hoffmann, „pentru că polenul este influențat de schimbările climatice”.

Ce rol joacă schimbările climatice?

Temperaturile mai calde fac ca unele plante să accelereze creșterea și să producă polen mai devreme și pentru mai mult timp. „Sezonul fără polen se scurtează”, spune Traidl-Hoffmann, până la punctul în care avem polen în aer tot anul.

În plus, prezența poluării și a dioxidului de carbon în aer stimulează producția de polen și schimbă proteina polenului în sine, făcându-l mai agresiv.

De asemenea, sezonul pentru polenul de mesteacăn, o cauză majoră a rinitei alergice (cunoscută ca febra fânului) se prelungește din cauza schimbărilor climatice

Un studiu recent din SUA a constatat că vremea mai caldă și nivelurile mai ridicate de CO2 în atmosferă au făcut ca sezonurile de polen din America de Nord să înceapă în medie cu 20 de zile mai devreme, copacii eliberând cu aproximativ 20% mai mult polen.

Anotimpurile polenului se prelungesc

Un alt studiu din Italia, care a analizat arbori alergeni precum mesteacănul, măslinul și chiparosul, a concluzionat că anotimpurile polenului s-au prelungit, iar cantitatea de polen și persoanele sensibile la polen au crescut.

În paralel, s-a constatat că plantele de ambrozie expuse la niveluri de dioxid de carbon începând cu anul 2000 (370 părți per milion) au produs cu 132% mai mult polen decât plantele de ambrozie expuse la concentrații de CO2 în anul 1890 (280 ppm).

Efecte grave asupra sănătății

Sezoanele de polen mai lungi și cantități mai mari de substanțe din aer înseamnnă că persoanele care suferă de alergii vor avea mari probleme. Nu în ultimul rând, tot mai mulți oameni vor dezvolta alergii în timp, spune Traidl-Hoffmann. „În cele din urmă, nu este doar o amenințare pentru sănătatea noastră, ci și pentru societățile noastre din punct de vedere economic”, spune ea.

De exemplu, studiile au constatat că elevii alergici nu au performanțe la școală în timpul sezonului de polen. Traidl-Hoffmann explică că alergiile pot provoca o scădere de până la 30% a performanței la școală sau la locul de muncă. Ca să nu mai vorbim că tratamentul medical pentru alergii costă, în genera, în UE, până la 150 de miliarde de euro anual.

Polenul ne poate face mai susceptibili la viruși

De asemenea, polenul ne poate face mai susceptibili la viruși precum coronavirusul, indiferent dacă suntem sau nu alergici. Traidl-Hoffmann a fost coautor al unui studiu recent care a înregistrat rate mai mari de infectare cu COVID în locurile în care exista mai mult polen. Conform autorilor, polenul pătrunde în organism și îi perturbă răspunsul imunitar antiviral.

Cum ne putem pregăti pentru sezonul polenului?

Odată cu începerea sezonului polenului, există măsuri de precauție pe care le pot lua cei care sunt sensibili, au astm bronșic sau alte boli inflamatorii. Cel mai bine ar fi să stăm în casă și să ținem ferestrele închise. De asemenea, se recomandă purtarea măștii afară în aceste zile.

Botanistul Johannes Mazomeit afirmă că oricine intră în contact cu ambrozia ar trebui să poarte mănuși și să își acopere fața.