În ultimii 30 de ani, fabricile de conserve au fost puse la pământ. Bulionul şi pasta de tomate româneşti au fost înlocuite cu importuri, făcute dintr-un concentrat chinezesc de zaharuri, diluat cu apă. Ca să mimeze că pasta de tomate ar conţine roşie naturală, unii comercianţi îi adaugă amidon şi gume, ca agenţi de îngroşare.
Unele conserve conțin 1% roșii
„Nu mai sunt în România acele fabrici uriașe, dar, la nivel de 2021, avem peste 700 de unități care prelucrează conserve din legume și fructe. Este adevărat că fabricile sunt de dimensiuni mici și medii. Dacă discutăm de acele cirobe sau mâncarea cu fasole și costiță, avem fabrici mari care exportă în Canada. Vom primi o delegație din SUA pentru exportul de conserve. Trebuie să plecăm de la citirea etichetei. Regulamentele UE permit să ai concentrat în conservă 1 % roșii și 99% amidon, este legal, dar îl găsim pe etichetă. Trebuie să cumpărăm conserva pe care scrie 90% roșii.
Așa sunt regulementele europene, în care nu scrie concret că este amidon sau alt adjuvant.
Avem mii de produse retarse zilnic din piață, zilnic avem de la o tonă la sute de tone retrageri de pe piață pentru că produsele sunt neconforme. De exemplu, azi am retras de la comercializare legume și fructe cu încărcături de pesticide peste valorile normale”, a declarat Mihai Ponea, director ANSVSA, transmite Realitatea Plus.
Pământurile românești produceau, în 1984, peste 2 milioane de tone de roșii. O cantitate uriașă, dacă ne gândim că astăzi, România mai produce puțin peste 600 de mii de tone de tomate.
În anii 60, se deschideau primele fabrici de conserve, iar roşia autohtonă, transformată în bulion, suc şi pastă de tomate, cucerea trei continente. În zece ani, existau deja 70 de fabrici care trimiteau conserve de în Asia, Europa şi în America. Străinii observaseră că, faţă de conervele lor de roşii, ale noastre erau mult mai dulci, mai gustoase. Pentru că erau crescute direct pe câmp, cu foarte puţine chimicale.
Sursă foto: Dreamstime
