Pe 26 mai, în afară de alegerile europarlamentare, românii sunt aşteptaţi la urne pentru a-şi exprima părerea privind referendumul pe teme de justiţie. În urmă cu o lună, Klaus Iohannis a comunicat întrebările pentru referendum.

Însă, pentru a lămuri problemele justiţiei şi pentru ca referendumul să fie considerat valid, este necesară prezenţa la vot a cel puţin 30% dintre alegătorii prevăzuți în Registrul Electoral. Altfel spus, 5,6 milioane de cetăţeni. În cazul în care vor participa la vot aproximativ 5,7 milioane de români, iar 4,7 milioane vor opta pentru DA, atunci referendumul va fi considerat valid.

Cele două întrebări din cadrul referendumului pentru justiție sunt:

„Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”

„Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”

Numărul total de alegători înscrişi în Registrul Electoral este de 18.987.675 de persoane, din care 18.835 au drepturile de vot radiate la data 26.05.2019, în urma interzicerii exercitării dreptului de a alege sau punerii sub interdicţie.

„Din totalul de alegători înscrişi în Registrul electoral, exceptându-i pe cei cu drepturile de vot radiate, un număr de 700.843 de cetăţeni români cu drept de vot au domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS. Numărul total de alegători români înscrişi în listele electorale permanente (persoane care au domiciliul sau reşedinţa în România) este 18.267.997 de persoane”, informează un comunicat al Autorităţii Electorale Permanente (AEP) transmis sâmbătă AGERPRES.

În urma comunicărilor primite din partea instituţiilor cu atribuţii similare ale statelor membre UE privind cetăţenii români care s-au înscris pe listele de votare ale acestor state, au fost identificate în Registrul Electoral 454 de persoane. Dintre acestea, 379 se aflau pe listele electorale permanente, având domiciliul sau reşedinţa în ţară şi au fost radiate de pe listele aferente scrutinului europarlamentar, iar 75 se regăsesc în evidenţa cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Toate cele 454 de persoane vor apărea în evidenţa dedicată din Sistemul de monitorizare a prezenţei la vot şi prevenire a votului ilegal (SIMPV) pentru alegerile europarlamentare şi au fost transmise către Biroul electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate.

„Mai menţionăm că în listele electorale speciale s-au înscris 114 cetăţeni comunitari care şi-au exprimat dorinţa de a vota pentru reprezentanţii din România în Parlamentul European”, se arată în comunicat.

După efectuarea tuturor actualizărilor, listele electorale pentru alegerile europarlamentare se prezintă astfel: numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente (LEP) este de 18.267.618 persoane; numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale speciale (LES) este 114 persoane, iar numărul total de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate cu drept de vot la acest scrutin este de 700.768 de persoane.

„La generarea listelor electorale permanente pentru referendumul naţional consultativ convocat de preşedintele României nu au fost radiaţi din liste cei 379 de cetăţeni români care s-au înscris pe listele de votare ale altor state a vota reprezentanţii acestora în Parlamentul European. Precizăm, de asemenea, că nu există posibilitatea ca un cetăţean comunitar să voteze la acest scrutin”, arată AEP.

Prin urmare, pentru referendumul naţional, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente (LEP) este 18.267.997 de persoane.

Pe lângă aceştia, în Registrul Electoral mai figurează 700.843 cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care au drept de vot la acest scrutin.