Benzina comercializată în staţiile de distribuţie din România a ajuns printre cele mai ieftine din Europa, potrivit ultimului raport Oil Bulletin, publicat de Comisia Europeană. În acelaşi timp, la motorină, nu stăm la fel de bine: preţul acestui carburant este doar la jumătatea topului celor mai ieftine motorine din ţările UE.

Preţul mediu al benzinei, cu toate taxele incluse, comercializată în benzinăriile din România este de 1,11 euro pe litru, potrivit datelor din ultimul Oil Bulletin al Comisiei Europene. Este al şaselea cel mai mic preţ al benzinei din cele 28 de ţări UE, România fiind mai scumpă doar decât Bulgaria, Polonia, Ungaria, Cehia și Estonia. Benzina din România a ajuns mai ieftină decât cea comercializată, spre exemplu, în Luxemburg şi Letonia, ţări care beneficiază de un regim fiscal mai relaxat şi care, până de curând, aveau preţuri mai mici decât ale noastre, la acest carburant. Totuși, la indicatorul „suferința la pompă, așa cum l-au denumit cei de la Bloomberg, atunci România se află la coada clasamentului, întrucât raportul ia în considerare venitul mediu pe cap de locuitor, un indicator la care sub România se află doar Bulgaria. Preţul mediu al benzinei în ţările UE este de 1,32 de euro/ litru. Preţul este „tras“ în sus de ţările scandinave, UK, Olanda şi Italia, care au un regim de taxare sever pentru carburanţi, chiar mai drastic decât al nostru, după cum puteţi observa din tabelul alăturat.

Prețurile n-au coborât sub un euro/litru

Cel mai mic preţ al benzinei standard din România, în ultimii ani, a fost la sfârşitul lunii ianuarie 2016, în intervalul 22 – 26 ianuarie, în acelaşi moment cu prăbuşirea preţului barilului de petrol la 27 de dolari – un minim al ultimilor 13 ani. La acel moment, în cea mai ieftină staţie Petrom din ţară, pe care o luăm ca referinţă, Odorheiul Secuiesc, strada Beclean, benzina se vindea cu 4,59 lei pe litru. În prezent, în acelaşi loc, benzina costă 4,96 lei pe litru, în creştere cu aproape 10%. Între timp, barilul de ţiţei s-a scumpit cu 85%, de la 27 de dolari la 50 de dolari.

Dacă în ceea ce priveşte preţul benzinei România stă bine în Europa, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre motorină. Aici, ţara noastră nu mai este printre cele mai ieftine din Europa, găsindu-se doar la jumătatea clasamentului. Motorina standard, cu toate taxele incluse, costă la noi 1,10 euro pe litru, fiind mai scumpă decât, spre exemplu, în Austria, Spania, Polonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Estonia, Cehia şi aproximativ egală ca preţ cu cea din Germania, Belgia, Franţa sau Cipru.

Preţul mediu al motorinei, în ţările UE, este de 1,15 euro pe litru, mult mai mic decât al benzinei. Cu toate acestea, situaţia din România este chiar inversă: benzina este, pe medie, mai scumpă, cu puţin, decât motorina.

Cel mai mic preţ pentru motorină a fost în prima parte a lunii februarie 2016, în intervalul 9 – 11, când motorina standard costa 4 lei pe litru. În prezent, aceeaşi motorină se vinde cu 4,77 lei/litru, în creştere cu circa 20 %. Din aceste calcule, se poate remarca că, de la punctele de minimum de preţ, motorina s-a scumpit de două ori mai mult decât benzina.

Cele mai ieftine ţări din Europa, în ceea ce priveşte preţul la care se comercializează carburanţii, sunt Bulgaria, Polonia, Ungaria, Luxemburg şi ţările baltice. Dacă în ţările baltice şi Luxemburg regimul fiscal lax ajută la menţinerea unui preţ scăzut al carburanţilor, în cazul Ungariei şi Poloniei logistica bine pusă la punct facilitează un nivel scăzut al preţurilor. Bulgaria este un caz special. La începutul lunii februarie, Bulgaria nu era între cele mai ieftine cinci ţări din UE la carburanţi. De atunci însă, preţul carburanţilor a fost păstrat la niveluri scăzute la vecini. Întâmplător sau nu, evoluţua favorabilă a preţului carburanţilor din Bulgaria survine declanşării investigaţiei privind înţelegeri de tip cartel între distribuitorii de carburanţi, pe care Autoritatea de Concurenţă din ţara vecină a început-o la sfârşitul lui februarie. Rompetrol Bulgaria (membră a grupului Rompetrol), Shell Bulgaria (parte a grupului olandez Shell)), OMV Bulgaria (membră a companiei austriece OMV), NIS Petrol (Serbia/Rusia), Eco Bulgaria (deţinută de Hellenic Petroleum, Grecia), Lukoil Bulgaria (Rusia) şi Petrol (Bulgaria) sunt suspectate de către Autoritatea de Concurenţă bulgară că au o înţelegere secretă pentru stabilirea tarifelor la benzină şi motorină. Ancheta este în derulare.

Ce plăteşti când alimentezi la pompă

Preţul benzinei şi motorinei comercializate în România conţin, în procent de 55 – 58% taxe şi accize colectate de stat. Printre acestea, se numără TVA, acciză, supracciză şi taxa pe stâlp. Celelalte procente reprezintă costul mărfii achiziţionate – ţiţei, componenta curs de schimb leu/dolar, costurile de logistică şi marja companiei de distribuţie. Practic, peste jumătate din preţul unui litru de carburant reprezintă partea cuvenită statului, care încasează taxele sale ca procent de vânzări, la un curs fix, stabilit în buget, de 4,7 lei/ euro.

Procentul de taxe în preţul final depăşea 60% până anul trecut, când TVA era de 24 %. Astfel se explică că modificarea preţului la barilul de ţiţei nu antrenează o ajustare în consecinţă a preţului carburanţilor. O scumpire, din ianuarie şi până în prezent, a barilului cu 85% a antrenat doar o ajustare de 11% – 15% la benzină şi 20 -25% la motorină(funcţie de staţie), pentru că petrolul contează în proporţie de doar 40 – 45% la pompă şi, în plus, preţul final se ponderează şi cu nivelul de curs de schimb leu/dolar.

Impactul preţului ţiţeiului în preţul carburanţilor are, de obicei, o întârziere de 45 de zile legată de fluxul de producţie. Astfel, ţiţeiul este cumpărat la un anume preţ, apoi descărcat, procesat şi depozitat până să ajungă în staţie, de unde este vândut clienţilor la cotaţiile produselor petroliere.
Influenţa cursului de schimb leu/dolar se explică astfel: petrolul şi produsele petroliere sunt cotate în dolari, însă distribuţia în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari – o întârziere de 30-45 de zile funcţie de fluxul de producţie/achiziţie între preţul de achiziţie şi preţul de desfacere. Astfel o depreciere a leului în faţa dolarului aduce cu sine scumpirea carburanţilor.
Fiecare parte componentă a preţului are influenţă în preţul final. Dar, nu înseamnă, în mod automat, că o ajustare într-un sens a unei componente duce la o ajustare proporţională a preţului final. Spre exemplu, cotaţia barilului de ţiţei poate scădea semnificativ, dar, în acelaşi timp, dolarul se poate aprecia în raport cu leul, în aşa fel încât preţul final să rămână neschimbat sau să scadă foarte puţin. Explicaţiile ne-au fost oferite de reprezentanţii unui mare grup de distribuţie local. În România există trei mari producători de carburanţi – Petrom, Rompetrol şi LukOil – şi mai mulţi distribuitori majori. Trendul de preţ al carburanţilor este urmat fără excepţie de toţi distribuitorii, chiar dacă în proporţii diferite.