Proprietăţile demnitarilor sau ale funcţionarilor publici din Republica Moldova vor putea fi evaluate de către Agenţia Naţională de Integritate, potrivit unei legi care a intrat în vigoare la sfârșitul lui octombrie. Actul normativ dă posibilitatea inspectorilor să extindă verificările în cazul membrilor familiilor demnitarilor sau funcţionarilor publici, dacă aceştia beneficiază de donaţii suspecte.
Proprietăţile demnitarilor sau ale funcţionarilor publici din Republica Moldova vor putea fi evaluate, pentru a fi făcută o corelaţie între venituri şi valoarea de piaţă a bunurilor deţinute, potrivit unei legi care a intrat în vigoare la sfârșitul lui octombrie. Actul normativ mai dă posibilitatea inspectorilor de integritate să extindă verificările în cazul membrilor familiilor demnitarilor sau funcţionarilor publici, dacă aceştia beneficiază de donaţii suspecte.
Într-un interviu Agerpres, preşedintele ANI a Republicii Moldova, Rodica Antoci, vorbeşte despre noua lege, dar şi despre anchetele pe care instituţia le-a deschis împotriva fostului preşedinte al ţării Igor Dodon.
Ce spune Preşedintele ANI a Republicii Moldova despre noua reglementare?
„În Republica Moldova Agenţia Naţională de Integritate a fost un deziderat important în crearea şi asigurarea statului de drept, mai ales din partea partenerilor de dezvoltare, şi aici ne referim la Uniunea Europeană, care a dorit foarte mult ajustarea cadrului normativ pe declararea averilor şi intereselor personale – ce intrau în competenţa fostei Comisii Naţionale de Integritate – şi ajustarea acestui cadru pentru a deveni o instituţie independentă, apolitică şi care să prevină şi să asigure integritatea funcţiei publice şi a funcţiei de demnitate publică în Republica Moldova, anume prin acele controale pe care le fac inspectorii de integritate, prin modul cum se declară averile şi interesele personale ale funcţionarilor, modul de soluţionare a conflictelor de interese, a incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor.
Rolul Autorităţii Naţionale de Integritate se regăseşte în mai multe documente politice prin care Republica Moldova are mai multe angajamente faţă de Uniunea Europeană şi nu numai, faţă de toţi partenerii săi externi. Datorită acestui suport masiv din partea partenerilor externi, astăzi în Republica Moldova avem o instituţie puternică, cum este ANI, o instituţie care deja este funcţională, cu inspectori de integritate, care, dacă analizăm activitatea domniilor lor şi a rezultatelor pe care le au în urma dosarelor de control pe care le-au obţinut, constatăm importanţa şi deranjul creat acelor subiecţi ai declarării care cad sub incidenţa legii ANI.”, a spus Rodica Antoci, transmite Agerpres.
Ce noutate aduce această lege?
„Cadrul legislativ al ANI este o idee şi o promovare a Autorităţii încă din 2019, pentru că în acel cadru legal, aprobat în 2016 şi care a fost aplicat cu întârziere de către inspectorii de integritate, s-a constatat că sunt necesare anumite ajustări pentru a debloca anumite aspecte de control pentru inspectorii de integritate. Noua lege, care deja a intrat în vigoare din data de 28 octombrie anul curent, aduce ca noutate cele trei condiţionalităţi ale documentului de politici macro-financiare de suport COVID-19, şi anume declararea bunurilor la valoarea de piaţă, atât din partea subiecţilor declarării, cât şi posibilitatea extinderii în procedură de control a faptului ca inspectorii de control să solicite evaluarea bunurilor mobile sau imobile, ceea ce nu permitea legea anterioară.
În cazul în care în procedura de control există persoane terţe sau copii majori ce deţin donaţii sau alte bunuri pe care le donează subiectul declarării, aceste persoane să facă parte din procedura de control. Bineînţeles, pe alocuri, cadrul nou adoptat poate nu a îndeplinit doleanţele Autorităţii Naţionale de Integritate sau ale experţilor tehnici ai Consiliului Europei. La moment, suntem în perioada de analiză şi implementare, cu reevaluarea, elaborarea şi ajustarea cadrului metodologic intern şi a regulamentelor interne, astfel încât procedurile de control care sunt în derulare sau vor fi în derulare la inspectorii de integritate să nu sufere blocaje. Ne-am fi dorit să avem la dispoziţii finale şi tranzitorii un termen rezonabil ca să putem ajusta mai multe aspecte interne.”, a declarat preşedintele ANI a Republicii Moldova, Rodica Antoci.
Ce personalitate politică a fost anchetată?
Dacă veţi analiza rapoartele Autorităţii, veţi observa la noi că toţi subiecţii declarării sunt de la cel mai înalt nivel, de la foşti preşedinţi de ţară până la simpli funcţionari publici, chiar şi din cadrul bibliotecilor sau directori de şcoală. Foarte multă lume ne critică că mai mult ne concentrăm pe consilieri, sau primari, sau directori de şcoală, dar aici vin mai multe sesizări din partea cetăţeanului simplu, pentru că ei cunosc care este situaţia în acea localitate şi, o dată ce află de Autoritate, ne sesizează. Avem funcţionari de la judecători, procurori, conducători de instituţii până la simpli cetăţeni. Categoria strictă ce este reglementată în cadrul legal al ANI sunt subiecţii de competenţă de control ai ANI şi ei sunt toţi egali în faţa legii.”, a spus Rodica Antoci.
Igor Dodon, sub vizorul ANI
„În privinţa fostului preşedinte al Republicii Moldova (n.r.- Igor Dodon) sunt mai multe sesizări. Sunt sesizări şi sub aspectul de control al averilor şi intereselor personale, avem şi aspectul privind încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor. La momentul dat, ambele sunt în procedură de control la inspectorii de integritate şi aşteptăm soluţii şi deciziile lor pe aceste două aspect.”, a declarat Rodica Antoci.