”În data de 05 aprilie 2020 erau confirmaţi pozitiv SARS-CoV-2 un număr de 734 salariaţi din sănătate. 19% din totalul celor infectaţi sunt salariaţi din sănătate. Ritmul în care a crescut zilnic, în medie, numărul salariaţilor din sănătate infectaţi SARS-CoV-2 în ultima săptămână a fost de 22,7% (22,7% în plus faţă de ziua anterioară/zi; în data de 30 martie erau 215 salariaţi infectaţi). Dacă se va menţine acest ritm atunci în 30 de zile vor fi infectaţi toţi salariaţii din sănătate. Având în vedere utilizarea inadecvată a testării, respectiv absenţa testării tuturor salariaţilor, estimăm că numărul real al salariaţilor infectaţi ar putea fi cu un ordin de mărime mai mare”, spune”Solidaritatea Sanitară” într-un comunicat.
Măsuri urgente
„Solidaritatea Sanitară” solicită un set de măsuri urgente, ”ce pot contribui la diminuarea efectelor unei politici de protecţie a salariaţilor ce se dovedeşte dezastruoasă:
– Asigurarea echipamentelor individuale de protecţie pentru toţi salariaţii;
– Instituirea ca măsură minimă de protecţie a salariaţilor din sănătate a regulii: fiecare salariat trebuie să poarte cel puţin mască (minim chirurgicală) şi mănuşi. Deşi oficialităţile discută despre necesitatea ca toţi cetăţenii să poarte o mască, acest lucru nu a fost introdus nici măcar acum pentru toţi salariaţii din sănătate;
Testare masivă
Toţi salariaţii din sănătate trebuie testaţi, ori de câte ori este nevoie, în următoarea ordine: (a) contacţii (fără echipamentul complet de protecţie) pacienţilor COVID 19, simptomatici şi asimptomatici; (b) salariaţii care lucrează în mod constant cu pacienţi COVID 19 (testare regulată); (c) restul salariaţilor din sănătate. Algoritmul de testare include şi la ora actuală doar salariaţii simptomatici şi doar contacţii direcţi (ratând contacţii contacţilor);
– Testarea tuturor pacienţilor. Pacienţii asimptomatici reprezintă principala sursă de infectare a salariaţilor din sănătate;
– Informarea şi formarea salariaţilor. ”Instituţiile statului au eşuat în a anticipa nevoia de pregătire şi a satisface această necesitate”, consideră sindicaliştii;
– Introducerea rapidă, în toate spitalele, a unor proceduri standard, centrate pe precauţiile specifice pandemiei COVID 19;
– Instituirea măsurilor de protecţie a muncii;
– Reinstituirea dialogului la nivel central şi local. Lipsa dialogului este o caracteristică comună a spitalelor cu număr mare de salariaţi infectaţi. Oamenii nu au reuşit să acţioneze ca o echipă în faţa pandemiei COVID 19 deoarece nu au fost chemaţi să se pregătească şi să lucreze ca o echipă. Neo-feudalismul ce caracterizează multe dintre unităţile publice a contribuit la generarea acestui dezastru. Absenţa dialogului a caracterizat şi desemnarea unităţilor suport, determinând în final demisia unora dintre salariaţi. Informaţiile pe care le-am transmis din teritoriu, cu scopul de a corecta rapid problemele (ex. cazul S. J. Suceava) nu au fost luate în considerare. Absenţa acestui lanţ de comunicare salariaţi-conducere a determinat ratarea problemelor, contribuind la situaţia actuală.
Atenție la spitale
Soluţia utilizării spitalelor de tip mono-bloc (în special spitale judeţene) ca unităţi suport în lupta împotriva COVID 19 este greşită: acestora le lipsesc circuitele specifice tratării unor pacienţi cu un nivel de transmitere a infecţiei extrem de ridicat. Pot fi utilizate doar spitalele pavilionare, însă cu condiţia ca acestora să le fie construite rapid circuitele adecvate. Soluţia cea mai eficientă credem că o constituie construirea rapidă, în fiecare regiune, a unor facilităţi cu circuite dedicate, destinate tratării pacienţilor aflaţi în stare gravă.
