Conflictul dintre Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă a fost admis parţial de către judecătorii Curţii Constituţionale, care au publicat, miercuri, motivarea deciziei. Aceştia afirmă că după momentul în care coaliţia de guvernare dintre PSD şi ALDE s-a destrămat, adică 26 august, preşedintele Klaus Iohannis nu mai putea numi alţi miniştri fără un vot dat în Parlamentul României, exact aşa acum prevede articolul 85, alineatul 3 din Constituţie. Judecătorii constituţionali Curtea mai arată că şeful statului era obligat totuşi să-şi motiveze în scris refuzul, nu doar să declare public acest lucru.

“118. În prezenta cauză, Curtea reține că primul-ministru a formulat propunerile de numire a unor miniștri titulari în aceeași zi – 26 august 2019 – în care președintele ALDE a anunțat public ieșirea de la guvernare a acestei formațiuni politice, primul-ministru declarând public că a luat act de această decizie tot în aceeași zi. Deși destrămarea coaliției de guvernare este susținută la nivelul declarațiilor publice și are caracter politic, Curtea constată că aceasta reprezintă o situație de fapt de notorietate, care nu necesită o justificare în sens juridic, astfel că această realitate a vieții politice nu poate fi ignorată. Această nouă situație de fapt poate conduce la restructurarea Guvernului sau la formarea unei alte compoziții politice a acestuia, situație ce se identifică cu ipoteza reglementată la art.85 alin.(3) din Constituție.

119. Așa fiind, Curtea constată că, începând cu data de 26 august 2019, Președintele României nu mai putea exercita atribuția prevăzută de art.85 alin.(2) din Constituție, de numire a membrilor Guvernului, fără ca, în contextul unor evenimente ce au determinat modificarea coaliției politice ce a asigurat, până în prezent, guvernarea, să existe acordul prealabil al Parlamentului, exprimat în conformitate cu dispozițiile art.85 alin.(3) din Constituție. Din acest punct de vedere, al atribuției Președintelui României de numire a miniștrilor titulari, la propunerea primului-minstru întemeiată pe art.85 alin.(2) din Constituție, Curtea constată că nu există conflict juridic de natură constituțională între primul-ministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, generat de refuzul Președintelui de a numi miniștrii titulari propuși de primul-ministru prin adresele nr.5/5321, nr.5/5322, nr.5/5323, nr.5/5324 și nr.5/5325 din 26 august 2019″, se arată în motivarea deciziei CCR.”