Ministerul Afacerilor Externe și-a exprimat îngrijorarea în ceea ce privește mai multe proiecte de lege controversate adoptate de vecinii noștri de peste Prut, „fără o consultare publică adecvată” și „fără a ține cont de principiile statului de drept”, în contextul relațiilor acestei țări cu vecinii săi și Uniunea Europeană.
România reiterează îngrijorarea cu privire la „deciziile nedemocratice şi netransparente” adoptate miercuri în Parlamentul Republicii Moldova, „fără respectarea normelor parlamentare în vigoare, fără o consultare publică adecvată, fără a ţine cont de principiile statului de drept”, arată un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
MAE constată că, în pofida semnalelor primite din partea partenerilor internaţionali ai Republicii Moldova, inclusiv România, coaliţia parlamentară formată din PSRM şi Platforma „Pentru Moldova”, care include Partidul Şor, „continuă să adopte legi cu efecte negative pentru dezvoltarea Republicii Moldova, stabilitatea financiară şi credibilitatea sa internaţională”.
„În calitate de principal partener al Republicii Moldova, România reiterează îngrijorarea cu privire la deciziile nedemocratice şi netransparente adoptate la 16 decembrie 2020 de această coaliţie parlamentară, fără respectarea normelor parlamentare în vigoare, fără o consultare publică adecvată, fără a ţine cont de principiile statului de drept”, transmite ministerul român.
MAE subliniază că „România a luat notă de faptul că există contestări puternice ale societăţii civile din Republica Moldova în raport cu aceste legi, fiind pusă în discuţie constituţionalitatea lor”.
„Această situaţie, cumulată cu lipsa de transparenţă şi ignorarea avizelor din partea instituţiilor specializate, indică faptul că procesul legislativ menţionat nu este de natură să servească intereselor legitime ale cetăţenilor”, precizează MAE.
În acest sens, reprezentanţii ministerului aduc în discuţie relaţiile Republicii Moldova cu statele vecine şi cu Uniunea Europeană.
„România consideră că Republica Moldova are nevoie de relaţii de cooperare corecte şi eficiente cu instituţiile financiare internaţionale, cu UE şi cu statele vecine, bazate pe respect reciproc şi predictibilitate, pentru ca astfel să poată asigura prosperitatea tuturor cetăţenilor săi. Adoptarea de o asemenea manieră a unor legi precum cea privind funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, legea bugetului de stat, modificarea şi completarea Codului serviciilor media audiovizuale sau abrogarea ‘legii miliardului’ nu contribuie la acest deziderat”, punctează MAE.
Proiectul de lege a fost votat miercuri
Proiectul de lege cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova a fost votat miercuri în lectură finală în Parlamentul de la Chişinău, potrivit IPN.md, Radio Chişinău şi Agora.md.
Potrivit proiectului de lege aprobat, Republica Moldova trebuie să asigure condiţiile necesare pentru utilizarea şi dezvoltarea limbii ruse ca „limbă de comunicare interetnică” în Republica Moldova. În această calitate, limba rusă urmează să fie folosită pe teritoriul Republicii Moldova alături de limba de stat.
Activităţile de secretariat în organele puterii de stat şi administraţiei publice se vor efectua în limba de stat. La solicitare, se va asigura traducerea în limba rusă. Actele oficiale ale organelor puterii de stat şi administraţiei publice se vor întocmi şi se vor adopta în limba de stat, urmând să fie traduse în limba rusă, iar în Uniunea Teritorială Autonomă Găgăuzia se vor traduce şi în limba găgăuză.
Pe ordinea de zi din Parlamentul Republicii Moldova s-au regăsit miercuri mai multe proiecte controversate, printre care şi cel privind statutul Găgăuziei sau cel prin care Taraclia ar urma să primească statut de „raion etnocultural”.