Prolemn vine cu o informație gravă. Statul român nu a mai plătit subvenţiile pentru preluarea în pază a pădurilor neadministrate din primul trimestrul al anului trecut. Acest mesaj a fost transmis de Cătălin Tobescu, preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului – Prolemn.

„Ar trebui să ne orientăm pe prima punere pe piaţă a masei lemnoase, pe sistemul de monitorizare la prima punere pe piaţă, pe măsurarea lemnului la prima punere pe piaţă. Este o risipire de resurse să ne ducem cu controlul către numărat de cioate în pădure, pe alerte satelitare. Ştim că în 2016 când s-a mers pe alerte satelitare au fost 6.000 de alerte prin Inspectorul Pădurii, Gărzile Forestiere împreună cu administraţiile silvice au alergat aproape 3 luni prin păduri cu rezultat nul. Acum vrem să aplicăm experienţa din 2016 la o scară mult, mult mai mare, la nivel de arbore, dar este complet iluzoriu şi ineficient. După ce a intrat în prelucrare şi în comercializare, dacă există lemn la negru, el este deja albit şi legalizat. Statul nu plăteşte subvenţia pentru preluarea în pază a pădurilor neadministrate”, a spus șeful Prolemn.

Restanțe din trimestrul lui 2020

Potrivit acestuia, sunt restanţe la plata acestor subvenţii din primul trimestru al anului trecut. Ocoalele private, practic au fost blocate în activitate. Această neplată a serviciilor conduce la blocarea preluării în pază a pădurilor neadministrate,  a spus Tobescu.

El a vorbit și de problemele pe care unii operatori economici le-au reclamat. Este vorba de cele legate de noile funcţionalităţi ale Sistemului Informaţional Integrat de Urmărire a Materialului Lemnos – SUMAL 2.0.

„Un operator economic ne atrage atenţia că în SUMAL 2.0 nu mai există periodicitate lunară de raportare şi nu mai există posibilitatea de a scoate rapoarte lunare de activitate”, a spus acesta. Șeful Prolemn exoplică că nu se mai poate face legătura cu stocurile care trebuie create.

„Una dintre cele mai mari probleme pe care le are SUMAL 2.0 este faptul că în momentul în care soseşte un aviz de expediţie către un depozit, atunci când se validează automat se preiau cantităţile în gestiunea depozitului. Deci, practic, nu mai există recepţie”, a punctat el.

Șeful Prolemn: Apar și probleme hazlii

Potrivit acestuia, cineva care face transport fluvial i-a atras  atenţia că o barjă poată să aibă 600 sau 800 sau 1.000 de metri cubi.

„Este o aberaţie ca să te uiţi la o barjă şi să spui că aceasta are 1.000 de metri cubi, validez avizul electronic şi automat m-am încărcat în gestiune cu acei 1.000 de metri cubi… Apar şi probleme hazlii”, a spus el. Șeful Prolemn a indicat în acest sens că specificaţia la buştean este la fel cu cea de la cherestea. Adică lungime, lăţime şi diametru.

„Deci, la cherestea diametru… Este stupid. Pur şi simplu, acest SUMAL parcă este făcut de ONG-işti care nu au niciun fel de expertiză pe domeniul forestier. De asemenea, sunt operatori economici care cojesc buşteanul şi în SUMAL nu există un proces verbal de sortare pentru posibilitatea ca din lemn brut să-ţi rezulte coajă. Este o problemă creată de HG 497”, a subliniat Tobescu.

Aceste afirmații au fost făcute în cadrul unui evenmiment organizat de Comunitatea Forestierilor – Fordaq. A fost vorba de o dezbatere publică online pe tema proiectului privind implementarea Sistemului Informaţional Integrat de Urmărire a Materialului Lemnos – SUMAL 2.0.