Ucraina trimite o undă de șoc în Europa! Țara se pregătește pentru ce e mai rău

Primarul orașului Kiev, Vitali Klitschko, a declarat pentru Daily Telegraph că a început să facă pregătire militară împreună cu rezerviști ucraineni, pe fondul tensiunilor dintre Rusia și Ucraina.

De asemenea, primarul în vârstă de 50 de ani și fost campion mondial la categoria grea a declarat că pregătirea militară este esențială pentru oficialii de nivel înalt și mediu din Ucraina.

“Mulţi dintre noi am făcut armata şi trebuie să ne amintim ce am învăţat atunci. Cred că o astfel de pregătire este esenţială pentru oficialii de nivel înalt şi mediu ai unei ţări care este în război de aproape opt ani”, a afirmat fostul sportiv care este primar al Kievului din anul 2014.

The New York Post notează că cei 100.000 de rezerviști din Ucraina sunt împărțiți în 25 de unități care au ca sarcini protejarea locurilor cheie, dar și menținerea ordinii pe vreme de război.

Ce urmărește Putin cu adevărat în Ucraina

Spre finalul acestui an Moscova i-a prezentat Washingtonului o listă de revendicări despre care afirmă că e necesar a fi satisfăcute pentru eliminarea posibilității unui conflict militar de anvergură în Ucraina.

Într-un proiect de tratat înmânat unui diplomat american din Moscova, guvernul rus a cerut oprirea formală a expansiunii NATO spre est, suspendarea permanentă a extinderii infrastructurii militare a alianței (cum ar fi noi baze și sisteme de armament) pe fostul teritoriu al URSS, sistarea asistenței militare occidentale pentru Ucraina și interzicerea rachetelor cu rază medie în Europa. Mesajul nici nu putea fi mai clar de atât: dacă aceste riscuri nu pot fi abordate diplomatic, Kremlinul va fi nevoit să apeleze la utilizarea forței armate, transmite Foreign Policy.

Rusia, hotărâtă să meargă mai departe

Aceste preocupări le erau deja familiare factorilor de decizie vestici, care de mulți ani răspund la ele afirmând că Moscova nu are drept de veto asupra deciziilor NATO și că nu are motive pentru a cere Occidentului să nu mai livreze armament Ucrainei. Până de curând Moscova a consimțit cu reticență la acești termeni. Acum însă pare hotărâtă să meargă mai departe, prin contra-măsuri, dacă nu va obține ce vrea.

Această hotărâre e reflectată de modul în care Rusia a propus un tratat cu SUA și un acord separat cu NATO. Tonul ambelor misive a fost răspicat. Vestul a primit doar o lună pentru a răspunde, fapt care a eliminat posibilitatea unor convorbiri prelungite și neconcludente. Și ambele proiecte au fost publicate aproape imediat după transmiterea lor, o manevră menită a împiedica Washingtonul să „scurgă” propunerea în presă și s-o răstălmăcească.

Dacă președintele rus Vladimir Putin acționează ca și cum el ar deține avantajul în această înfruntare, o face pentru că chiar e în avantaj. Conform serviciilor secrete americane, Rusia are la frontiera cu Ucraina aproape 100.000 de trupe și armament greu din belșug. SUA și alte state NATO au condamnat manevrele Rusiei, dar au afirmat concomitent că nu vor apăra Ucraina – care nu e membru NATO -, limitându-și amenințările la represalii prin sancțiuni.

Însă revendicările Moscovei constituie probabil o ofertă inițială, nu un ultimatum. În ciuda întregii insistențe pentru un tratat formal cu SUA, nu încape îndoială că guvernul rus înțelege că datorită polarizării și blocajului ratificarea oricărui tratat de către Senatul american va fi ca și imposibilă. Un acord executiv – un acord între două guverne, care nu necesită ratificare și, în consecință, nu are statut de lege – ar putea constitui prin urmare o alternativă mai realistă. E de asemenea probabil ca, în virtutea unui asemenea acord, și Rusia să își asume angajamente reciproce care să satisfacă unele preocupări americane, astfel încât să creeze ceea ce ea numește un „echilibru al intereselor”.