În regiunea Emilia-Romagna s-au produs peste 300 de alunecări de teren, după ce 20 de râuri au ieșit din matcă, a anunțat Departamentul de Protecție Civilă. Peste 20.000 de persoane și-au părăsit casele, mulți fiind salvați de pe acoperișuri sau de pe balcoane cu ajutorul elicopterelor.14 oameni au murit și alte zeci de mii au fost evacuați din calea apelor.
Potrivit The Guardian, este doar cel mai recent dezastru meteorologic care a lovit țara.
În urmă cu șase luni, 12 persoane au murit pe insula Ischia, într-o alunecare de teren declanșată de ploile torenţiale. Alți 11 oameni au pierit, în septembrie anul trecut, în urma inundațiilor din regiunea centrală Marche.
Anul trecut, in iulie, pe fondul unui val de căldură și a celei mai grave secete din Italia din ultimele șapte decenii, o avalanșă produsă în Alpii italieni a ucis 11 persoane.
Este noua normalitate!
Deocamdată, scrie The Guardian, niciun studiu nu poate determina cât de mult a contribuit la aceste inundații încălzirea globală cauzată de om. Dar în întreaga Europă, pe măsură ce concentrațiile atmosferice de dioxid de carbon cresc, se înmulțesc și fenomenele de vreme extremă.
Ani consecutivi de secetă au afectat fermierii din Spania și sudul Franței, în timp ce anul trecut au avut loc valuri de căldură fără precedent pe tot continentul. „Schimbările climatice sunt aici și le vedem consecințele. Nu este o perspectivă îndepărtată, este noua normalitate”, a declarat pentru Reuters Paola Pino d’Astore, expert la Societatea Italiană de Geologie a Mediului (SIGEA).
Inamicul este deja la porțile Europei
Experții susțin că geografia Italiei o face deosebit de vulnerabilă la dezastrele climatice. Geologia sa extrem de variată o predispune la inundații și alunecări de teren, în timp ce mările care se încălzesc rapid o fac vulnerabilă la furtuni din ce în ce mai puternice, pe fondul temperaturilor în creștere.
Linia frontului crizei climatice s-a aflat până acum în sudul global. Dar, pentru Italia și, probabil, în curând, pentru restul Europei, inamicul este deja la porți. În august anul trecut, o stație meteo din Sicilia a înregistrat 48,8 C, despre care se crede că este cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în Europa. În timp ce lumea duce o bătălie pentru a menține creșterea temperaturilor medii globale sub 1,5 C, în Italia temperaturile medii din ultimii zece ani sunt deja cu 2,1 C mai mari decât în epoca preindustrială.
Fermierii sunt cei care suferă cel mai mult
Coldiretti, un grup național de fermieri italieni, spune că numărul evenimentelor meteorologice extreme înregistrate vara trecută, inclusiv tornade, cantități mari de grindină, și fulgere, a fost de cinci ori mai mare decât numărul înregistrat în urmă cu un deceniu. La fel ca în multe părți ale lumii, unde se simte impactul efectelor climatice, fermierii sunt cei care suferă cel mai mult: seceta severă de anul trecut a făcut ca recoltele să scadă cu până la 45%.
Grupul de mediu WWF Italia a declarat că distrugerea pădurilor și a vegetației care absorb apă de-a lungul malurilor râurilor din Emilia-Romagna a amplificat dezastrul din această săptămână. Mai mult, experții spun că este rezultatul anilor de construcții, adesea nereglementate, și a agriculturii la scară industrială.
În ciuda creșterii dezastrelor meteorologice extreme, factorii de decizie din Italia abia acum încep să intervină. Ministerul Mediului a publicat primul Plan național de adaptare la schimbările climatice al țării, în decembrie 2022, după aproape patru ani de întârziere. „O politică de adaptare la schimbările climatice care depășește modul de a gestiona situațiile de urgență este mai mult decât necesară”, spune WWF Italia într-un comunicat.