Date oficiale NATO: Guvernul României nu a investit, încă, 2% din PIB pentru apărare

În trecut, NATO a recomandat statelor membre să aibă cheltuieli militare de cel puțin 2% din PIB și o cincime din această sumă să fie alocată înzestrării cu noi sisteme de armament. Ulterior, după ce a început războiului din Ucraina, Guvernul României s-a angajat să aloce 2,5% din PIB pentru apărare, însă nici până acum nu am atins acest prag, potrivit informațiilor transmise de Alianța Atlanticului de Nord.

Astfel potrivit datelor oficiale ale NATO, anul trecut, România a cheltuit cu 1,75% din PIB pentru armată, fiind pe locul zece din topul statelor NATO. În prezent, Polonia, care se află tot pe Flancul Estic al NATO ca și România, a investit 2,42% din PIB pentru apărare, cu aproape o unitate mai multe decât a investit Guvernul de la București.

La capitolul „cheltuielile cu echipamentele ca pondere din cheltuielile de apărare”, România se află în mijlocul clasamentului NATO, după ce a cheltuit puțin peste un sfert din bugetul Ministerului Apărării Naționale (MApN) pentru achiziționarea de sisteme militare moderne în 2022. Clasamentul NATO este condus de Ungaria (48,0%), Grecia (45,3%) și Luxemburg (39,1%) și este încheiat de Portugalia (17,9%).

În ceea ce privește procentul din bugetul pentru anul 2022, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a investit 55% pe cheltuieli cu personalul, 15,2% pe „operațiuni, întreținere și alte cheltuieli” și 4,2% pe lucrări de infrastructură. În cifre nete, bugetul MApN a reprezentat, anul trecut, peste 25 de miliarde de lei, iar pentru acest an Armata Română are alocate circa 35 de miliarde de lei (2,5% din PIB).

Guvernul României nu a investit, încă, în apărare, deși are banii necesari

Din punctul de vedere al analistului militar Aurel Cazacu, este inadmisibil că Ministerul Apărării Naționale (MApN) să a reușit să cheltuiască banii pe care îi are la dispoziție. Potrivit spuselor sale, România își poate crește cheltuielile pentru apărare, timpul pentru noi investiții nefiind încă pierdut.

„Este cel puțin ciudat că avem războiul în «grădina vecinului» și noi nu reușim să cumpărăm armament, deși avem banii respectivi. Îmi vine să cataloghez mai rău această situație de fapt, dar mă abțin, și asta dintr-un motiv care pare credibil. Este vorba de contractul pentru furnizarea de corvete multifuncționale și modernizare a fregatelor de origine britanică care nu s-a semnat nici până acum. Îmi place să cred că s-au pus fonduri deoparte pentru cazul în care s-ar fi semnat acest contract și pentru virarea avansului. Sper ca acesta să fie motivul.

Necesitățile sunt cunoscute. Trebuie să achiziționăm toate sistemele de armament moderne de pe piață, dar nu trebuie uitat că a trecut deja un trimestru din acest an și nu avem nimic nou despre programele de înzestrare.

Ministerul Apărării Naţionale a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru iniţierea procedurilor de atribuire a mai multor programe de înzestrare de aproape 10 miliarde de dolari vizând sisteme de arme SHORAD – VSHORAD, maşini de luptă pentru infanterie pe şenile – MLI și sisteme obuzier calibru 155 mm, dar toate aceste achiziții sunt obligatoriu de urgentat, mai ales că partenerii americani ne permit să cumpărăm acum, dar să achităm mai târziu, în mod eșalonat.

Repet, urgentarea proceselor de achiziții este cheia succesului acum, pentru că toate uzinele occidentale de armament sunt foarte aglomerate și trebuie să prindem și noi un loc mai «în față» având în vedere că livrările se fac pe principiul «primul venit, primul servit». Și, în paralel, obligatoriu, trebuie pornită industria autohtonă de muniții, pentru că la acest capitol, în prezent, se înregistrează un consum imens și trebuie să luăm și noi o felie din această afacere”, a declarat Aurel Cazacu, relatează Adevărul.