Un nou război ar putea începe în următoarea perioadă. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, trage un semnal de alarmă. Este vorba despre ultima mișcare făcută de Rusia, în raport cu țările din Europa de Est. Ar putea fi o amenințare.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, trage un semnal de alarmă la nivel mondial. Mai exact, potrivit acestuia, Rusia își suplimentează capacităţile militare în Europa de Est. Totodată, el a mai menționat faptul că una dintre cele mai mari puteri ale lumii încearcă inclusiv să destabilizeze ţări vecine, inclusiv Republica Moldova.
În ceea ce privește reacțiile externe, potrivit acestuia, Germania pledează pentru dialog, iar SUA aşteaptă predictibilitate în relaţia cu Administraţia de la Moscova. Jens Stoltenberg a mai menționat că relația cu Rusia este una ”foarte dificilă”, însă s-ar putea ajunge la un consens.
„Relaţia noastră cu Rusia rămâne foarte dificilă, dar reuniunea de astăzi demonstrează consensul puternic la nivelul aliaţilor şi cu partenerii”, a spus miercuri Stoltenberg, după o reuniune a miniştrilor de Externe din cadrul NATO la care au participat şi reprezentanţii Finlandei şi Suediei, precum şi Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, Josep Borrell Fontelles.
Secretarul general al NATO a mai amintit și de opozantul rus Aleksei Navalîi, în cazul căruia se cere eliberarea, însă Rusia nu dă niciun răspuns concret.
„În pofida anilor de presiuni şi eforturi de iniţiere a unui dialog semnificativ, Rusia a intensificat comportamentul represiv pe plan intern şi comportamentul agresiv pe plan extern.
În Rusia, observăm acţiuni de reprimare a disidenţilor politici şi cerem eliberarea imediată a lui Aleksei Navalnîi şi a altor demonstranţi paşnici care au fost arestaţi. Pe plan extern, Rusia subminează şi destabilizează vecinii, inclusiv Ucraina, Georgia şi Republica Moldova. Susţine acţiunile de reprimare din Belarus şi încearcă să se implice în regiunea Balcanii de Vest”, a adăugat el.
„Rusia continuă suplimentarea capabilităţilor militare, din Marea Baltică la Marea Neagră, din Orientul Mijlociu în nordul Africii, din Mediterană în zona arctică”, a subliniat Jens Stoltenberg, denunţând inclusiv campaniile ruse de propagandă şi dezinformare, precum şi atacurile cibernetice.
Reacția NATO la acțiunile Rusiei
Stoltenberg a mai menționat că o primă reacție a NATO după acțiunile Rusiei, este implementarea unei apărări colective. Mai exact, potrivit acestuia, a fost intensificată apărarea hibridă, dar și cea cibernetică, iar marile puteri europene rămân igilente.
„Ca reacţie la acţiunile Rusiei, NATO a implementat cea mai mare consolidare a apărării colective dintr-o generaţie. Am intensificat apărarea hibridă şi cibernetică. Vom rămâne vigilenţi. (…) Aliaţii sunt de acord că trebuie să continuăm revizuirea şi adaptarea capabilităţilor pentru descurajare şi apărare, inclusiv în privinţa ameninţării din ce în ce mai mari a rachetelor ruse. Abordarea noastră dublă combină descurajarea puternică şi apărarea cu deschiderea şi dialogul”, a mai spus șeful NATO.
De cealaltă parte, Heiko Maas, ministrul german de Externe și-a exprimat speranța că în cadrul Consiliului NATO-Rusia va putea exista „dialog foarte intens pentru securitate politică şi încredere”, informează Dpa.
„În ultimă instanţă, eu cred să putem spera să avem cel puţin o relaţie previzibilă şi stabilă cu Rusia”, a spus, la rândul său, secretarul de Stat american, Antony Blinken.