Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a susținut că anul 2019 oferă multe lecții care sunt proeminente, vorbesc cu vehemență privind o deraiere a poilticilor economice în România.

„Fac această afirmație fiind unul dintre cei care nu au criticat creșterile de venituri de salarii. Nu există modalitate, cel puțin pe termen imediat, de a încerca să diminuezi exodul de capital uman. Hemoragia este masivă în acest sens. Necazul este că, așa cum te învață viața, să ai măsură”, a spus Dăianu, la Digi 24.

În opinia sa, este o mărturie asupra unui grad de nepricepere la nivel înalt în a croi politica macroeconomică și mă refer, în special, la prerogative ale Guvernului care periclitează stabilitatea economică la nivelul țării și cu o mare eroare, adică OUG 114/2018.

„Eu cred că nu există un episod similar prin care s-a încercat legarea taxei pe active bancare. Nu este o noutate în peisajul european mai ales după debutul crizei financiare și după ce industria financiară a fost salvată. Dar legarea ratei de politică monetară de această taxă, penalizarea politicii monetare în esență, ceea ce nu s-a comentat destul la noi este că această taxare a politicii monetare echivala cu o alunecare a atribuțiilor Băncii Centrale în a stabili rata politicii monetare către Guvern. E ca și cum ai spune că Guvernul sugerează și el face, pentru că el stabilește și impozitul acesta pe politica monetară, ceea ce este o aiureală. Este ca și cum Guvernul hotărăște în ministerul de Finanțe care ar fi rata de echilibru în economie. Am avut și modul în care s-a încercat demantelarea Pilonului II de pensii. Au făcut și alții așa ceva în Polonia, de exemplu. Dar ei nu s-au gândit să arunce miliarde de lei pe piață, dacă ar fi fost convertite plasamentele în lichidități, cu o perturbare foarte mare a piețelor financiare și monetare. Am avut sentimentul atunci că suntem pe un drum extrem de greșit și a fost bine că totuși, ceea ce aș putea încadra în sisteme de controale reciproce instituționalizate, a funcționat, a operat ca în chirurgie. Nu mai vorbesc de atitudinea ostilă față de Banca Națională, cum ar fi ca cei de acolo nu sunt destul de patrioți. Cine dă note de patriotism? Mai rămâne să avem instanțe specializate care să dea notă de bună purtare în patriotism. Să ne gândim dacă România nu era în UE, era singură într-o lume de bine. Există un curs al societății românești. Nu tot ce bine de la Bruxelles este agreabil pentru mine, nu aud dreptate în toate”, a comentat Dăianu.

El a fost de părere că România a reușit să treacă prin momente dificile și o poate face și acum, într-un moment din ce în ce mai complicat: “Văd tot felul de afirmații și aici nu împărășesc opinia unora care, până de curând, erau din opoziție, și anume că suntem prăbușiți. Este un mare neadevăr. Politica economică de ansamblu a încercat să spunem, dacă te uiti la partea pe care nu aș trata-o cu asprime, este de a atenua exodul, plecarea masivă. Orice Guvern care ar fi trebuit să facă așa ceva. Țara se depopulează”, a arătat Dăianu

În ceea ce privește robustețea economiei noastre, Daniel Dăianu consideră că România nu înseamnă numai Bucureștiul. “România nu înseamnă numai Bucureștiul care are un venit pe locuitori care îți poate lua uneori ochii, deși el ascunde mari inegalități. Bucureștiul nu este o entiatate omogenă în ceea ce privește condițiile de viață ale oamenilor. Avem și orașe, centre mari, aceste „smart cities”. Avem centre universitare unde pulsează mințile oamenilor. Dar țara nu poate în totalitate să fie compusă din soft-iști, it-ști și oameni care au contribuții la dialogul internațional științific. O economie modernă depinde de infrastuctura de bază unde noi avem un deficit foarte mare, depinde de finanțarea Sănătății și Educației, depinde de putințele bugetului public care este foarte sărac”, a mai spus el.